O grupare rusofilă pregătea un "Maidan sangeros" la Chişinău
Forţele speciale din Republica Moldova au efectuat ieri dimineaţa percheziţii la domiciliile lui Pavel Grigorciuk şi Mihail Amerberg, membri ai grupării "Antifa". Gruparea este acuzată de autorităţi că intenţiona să organizeze, după alegerile parlamentare, un "Maidan sangeros" la Chişinău. Potrivit unor surse citate de Timpul.md, se urmărea ca, în momentul în care situaţia scăpa de sub control, persoane bine pregătite şi plătite în acest sens să preia controlul asupra televiziunii naţionale, dar şi asupra altor obiective strategice. Potrivit procurorului anticorupţie Viorel Morari, citat de Publika.md, în timpul percheziţiilor au fost găsite planurile de acces în mai multe instituţii publice, inclusiv ale Comisiei Elecorale Centrale şi televiziunii publice de stat. "Aceste planuri ne permit să bănuim că erau planificate atacuri asupra instituţiilor publice. S-au efectuat percheziţii în 15 locaţii din municipiul Chişinău, dar şi alte localităţi, cum ar fi Ialoveni, Bălţi, Soroca", a menţionat Morari.
Şeful adjunct al IGP, Gheorghe Cavcaliuc, colonel de poliţie, a declarat că în cadrul percheziţiilor au fost găsite mai multe arme şi muniţii. "Au fost depistate pistoale cu surdină, lansatoare de grenade, grenade, uniforme militare, iar pecheziţiile continuă. Au fost depistaţi lei moldoveneşti şi ruble ruseşti. Este vorba de sume foarte mari. Suspecţii aveau pregătite telefoane mobile noi, carduri SIM, planuri ale instituţiilor de stat", a precizat Cavcaliuc. Printre persoanele reţinute se află Mihail Amerberg, un apropiat al şefului "Antifa", deputatul Grigore Petrenco, care se află în prezent la Moscova. Acesta este un apropiat al lui Renato Usatîi, liderul partidului rusofil Patria. Usatîi a apărut recent într-o înregistrare audio în care recunoaşte că are legături cu serviciile secrete de la Moscova.
Proeuropenii, alături de comunişti?
Alegerile parlamentare care vor avea loc duminică în Republica Moldova ar putea aduce la putere o coaliţie între partidele proeuropene şi comunişti, a comentat ieri Europa Liberă. Provocate de liberalul Mihai Ghimpu, liderii celor două partide guvernamentale mari - PLDM (Partidul Liberal-Democrat din R.Moldova) şi PDM (Partidul Democrat din R.Moldova) - au declarat că nu vor forma o coaliţie cu Partidul Comuniştilor (PCRM) al lui Vladimir Voronin după alegeri. Sondajele arată însă că, fără participarea comuniştilor, o coaliţie proeuropeană nu ar fi de fapt posibilă, pentru că celor două partide nu le-ar fi suficiente voturile pentru crearea unei alianţe de tipul celei din 2009.
Principalele două partide proeuropene, PLDM şi PD, ar obţine doar în jur de 26 la sută, potrivit ultimei estimări. Cu Partidul Liberal, procentul ar ajunge la 33 la sută, adică mult prea puţin pentru o coaliţie. Aşa că, prezentând ultimul sondaj, Barometrul Opiniei Publice, autorii formulau săptămâna trecută următoarea concluzie: este nevoie de o coaliţie extinsă. De obicei, termenul este utilizat în Republica Moldova pentru o configuraţie formată din PLDM, PD, eventual şi PL, pe de o parte, şi pe de alta – PCRM.
Ideea coalizării a fost însă negată cu fermitate atât de comunişti, care au spus că nu vor intra în nici un fel de coaliţie cu partidele puterii, cât şi de liberal-democraţi şi democraţi, care au spus că nu-şi imaginează o coaliţie cu cei ce contestă importanţa Acordului de Asociere cu UE.
De ce n-ar vrea Voronin cu socialiştii
Analistul politic Corneliu Ciurea consideră însă că aceste declaraţii sunt doar strategii preelectorale. Dacă ar spune altceva acum, toate partidele vizate ar risca să-şi reducă scorurile: cele două formaţiuni proeuropene ar pierde sprijinul electoratului anticomunist, iar PCRM – al electoratului prorusesc. "De aceea, în discursurile publice, ele resping ideea. Dar cu siguranţă, PLDM şi PD se gândesc la situaţia post electorală şi iau în calcul o posibilă coaliţie cu comuniştii. Fapt care este confirmat indirect de atitudinile politicienilor europeni. Tot mai mulţi declară, în discuţii private, că trebuie să fim pragmatici şi să luăm în calcul rezultatele alegerilor", explică el. Potrivit lui Corneliu Ciurea, posibilitatea constituirii unei coaliţii proeuropene fără contribuţia PCRM ar fi de fapt foarte mică în condiţiile scorurilor anticipate de sondaje. Pe de altă parte, riscul unui astfel de scenariu postelectoral ar fi, pentru partidele proeuropene, că PCRM ar putea ceda oricând unor presiuni mai serioase venite de la Kremlin.
Mai firească ideologic pentru PCRM ar fi, desigur, o coaliţie prorusească, cu socialiştii lui Igor Dodon şi formaţiunea lui Renato Usatîi, mai spune Corneliu Ciurea. Dar o astfel de construcţie este creditată de BOP cu doar 29 la sută din sufragii. Problema pe care ar mai trebui s-o depăşească Vladimir Voronin ar fi legată de rivalităţile cu liderii, mai tineri şi mai energici, ale celor două formaţiuni, apreciază analistul.
De altfel, Vladimir Voronin a declarat marţi că, în cazul victoriei în alegerile parlamentare de duminică, Partidul Comunist nu va denunţa Acordul de asociere la Uniunea Europeană, semnat în iunie de Chişinău şi Bruxelles.
"Pe mine mă întreabă: veţi renunţa (la el)? Ei bine, ştiţi cum e la noi: da sau nu, negru sau alb. Nu, nu vom renunţa", a declarat Voronin, după ce anterior se declarase hotărât să anuleze acest document. Într-o emisiune televizată, liderul comuniştilor moldoveni afirmase în urmă cu o lună că este decis să denunţe Acordul de asociere la Uniunea Europeană numai pentru a restabili relaţiile cu Rusia.
Dintre partidele de stânga proruse, care au şansa să ajungă în parlament, se numără şi Partidul Socialiştilor din Moldova, care insistă asupra denunţării rapide a Acordului de asociere şi de liber schimb cu UE, în favoarea integrării în Uniunea eurasiatică.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
