Trei veşti bune de la robotul Philae
Centrul Naţional de Studii Spaţiale (CNES) din Franţa a anunţat că are "trei veşti bune" în legătură cu robotul Philae, inclusiv buna funcţionare a acestuia şi alimentarea cu energie graţie panourilor solare. "Philae a petrecut noaptea pe cometă şi avem trei veşti bune: prima se referă la faptul că Philae s-a aşezat pe nucleul cometei. A doua se referă la faptul că Philae primeşte energie, panourile solare au început să funcţioneze şi îi permit deci un viitor. A treia veste bună: suntem în contact permanent cu Philae, întrucât Philae emite şi trimite informaţii către sonda Rosetta şi apoi Rosetta, care se află pe orbita cometei, ne retransmite acele informaţii", a explicat ieri directorul CNES, Jean-Yves Le Gall. "Legătura radio funcţionează, suntem în direct cu Philae", a adăugat el.
"Un bulgăr de zăpadă murdar"
Întrebat de jurnaliştii de la Europe 1 despre fixarea robotului pe scoarţa cometei Ciuriumov-Gherasimenko şi funcţionarea harpoanelor, directorul CNES a subliniat că "informaţia cea mai importantă este aceea că robotul a coborât cu bine". "Pe urmă, vom vedea ce vom putea face cu harpoanele. Suntem pe cale să facem o verificare generală a lui Philae. Suntem în contact cu el, iar asta este cel mai important", a adăugat el. "Şi mai ales, el are energie. El dispunea deja de o baterie care îi permitea să trăiască autonom timp de câteva zeci de ore, dar acum panourile solare funcţionează", precizând că "panourile solare lasă să se întrevadă posibilitatea unei durate de funcţionare mai îndelungată, dincolo de 60 de ore". Referindu-se la forma nucleului cometei, teoriile specialiştilor spuneau că acesta seamănă cu un bulgăr de zăpadă mai degrabă murdar. "Ne-am dat seama însă că nucleul nu este deloc sferic, având o suprafaţă total deformată", a spus Jean-Yves Le Gall. "Acolo unde ne aşteptam să găsim teren moale, am găsit gheaţă", a adăugat el.
După euforia primelor momente de după plasarea robotului Philae pe cometă, coordonatorii misiunii Rosetta speră să obţină o imagine mai clară despre situaţia generală a robotului, în a doua zi după coborârea lui istorică pe acel corp cosmic.
Condamnat să moară de cald
Misiunea spaţială Rosetta, din care face parte robotul-laborator Philae, constă în recoltarea unor eşantioane de pe această cometă, care vor fi ulterior analizate şi ar putea oferi o serie de informaţii interesante despre originea Sistemului Solar şi chiar despre modul în care a apărut viaţa pe Terra. Dacă totul va funcţiona aşa cum a fost programat, Philae ar trebui să funcţioneze până în luna martie, fiind condamnat "să moară de cald", atunci când cometa se va apropia de Soare. Însă Rosetta, care a parcurs deja 6,5 miliarde de kilometri şi a fost prima sondă care a ajuns pe orbita unei comete, îşi va continua misiunea de "însoţitoare" a cometei Ciurimov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.
Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.