Internațional

Rusia testează NATO ca în timpul Războiului Rece

Ziarul de Vrancea
31 oct 2014 360 vizualizări
Bombardiere ruseşti în spaţiul aerian european, o scurtă incursiune în Estonia, căutarea unui submarin suspect în apele suedeze sunt tot atâtea acţiuni prin care Rusia testează Occidentul ca în timpul Războiului Rece, afirmă unii analişti.

"De la începutul anului au avut loc peste 100 de interceptări de avioane ruseşti, de trei ori mai mult decât anul trecut. Ne confruntăm, deci, cu o creştere substanţială, dar facemm ceea ce este necesar. Interceptăm, somăm, suntem pregătiţi să reacţionăm", a subliniat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, la Atena.
NATO a denunţat într-o singură săptămână două serii de incidente implicând forţele aeriene ruseşti. Pe 22 octombrie, o aeronavă specializată în colectarea de informaţii a pătruns 600 de metri în spaţiul aerian eston, timp de mai puţin de un minut, în zona Insulei Sarema.
Avioane de vânătoare aliate - germane, norvegiene, britanice, portugheze, turceşti, daneze şi finalndeze - au fost nevoite să decoleze marţi după-amiaza şi miercuri pentru a intercepta patru grupuri de avioane ruseşti care efectuau "manevre" în spaţiile aeriene ale Atlanticului, Mării Baltice, Mării Nordului şi Mării Negre. A fost vorba despre o adevărată demontraţie de forţă - implicând bombardiere, avioane de vânătoare şi de transport militar - care relevă, potrivit NATO, o activitate "la scară mare" şi "neobişnuită".
"Este doar întoarcerea la o practică militară normală a unei ţări care se gândeşte la potenţialul său de apărare şi la combativitatea armatei sale. Forţele aeriene se antrenează, efectuează zboruri de recunoaştere, pentru a înţelege mai bine intenţiile colegilor noştri din NATO", apreciază, din contră, Igor Koroşcenko, membru al Consiliului Consultativ de pe lângă Ministerul rus al Apărării. "Occidentul s-a obişnuit să ne vadă reţinuţi. Dar s-a terminat, iar de-acum vom face lumea să ne recunoască interesele legitime", continuă el.

Ruşii "vor să-i sperie pe europeni"

"Acest gen de provocări nu au încetat niciodată de la sfârşitul Războiului Rece încoace, dar nu au fost făcute publice", notează Brooks Tigner, un specialist în NATO de la IHS Jane's Defence. "Ceea ce se schimbă este că în loc să survoleze Cercul Arctic, Norvegia şi Suedia, ei coboară către zonele mai populate, în formaţiuni mai complexe", explică el. "Iar oamenii pot să le observe, atunci când survolează insule britanice sau baltice", adaugă Tigner. În opinia sa, "nu este o coincidenţă". "Rusia interpretează o partitură mai agresivă, aşa cum face în Ucraina din martie", odată cu anexarea Crimeei şi susţinerea rebelilor proruşi în estul ţării.
Suedia a mobilizat în urmă cu două săptămâni peste 200 de militari, nave invizibile pe radar, dragoare de mine şi elicoptere în Marea Baltică, pentru a căuta un submarin străin văzut de mai multe persoane, amintind de operaţiunile lansate în anii '80 după incursiuni ale unor submarine sovietice. "Am revenit la procedeele clasice ale Războiului Rece", consideră Pavel Felguenhauer, un analist militar de la Moscova. "Un joc de echilibru până pe marginea războiului nuclear, iar cum războiul nuclear era inadmisibil partea opusă făcea concesii", aminteşte el. "Scopul este ca ei să anuleze sancţiunile, să nu intre în taigaua noastră" şi "să-i sperie pe europeni, să-i facă să creadă că Rusia este pregătită de orice", continuă Felguenhauer, în opinia căruia "aceste cazuri vor fi tot mai frecvente".
"Preţul petrolului este foarte mic", ceea ce afectează veniturile statului rus, iar "sancţiunile fac rău", deci "pentru Vladimir Putin este urgent să-şi îmbunătăţească relaţiile cu Occidentul", afirmă Igor Sutiaghin, cercetător la institutul londonez Rusi. Însă "singurul mijloc de presiune care-i rămâne este cel militar". Preşedintele rus "a avertizat săptămâna trecută că Rusia se pregăteşte de o confruntare cu Vestul", subliniază cercetătorul. "Cu această diplomaţie de canonieră" şi "în percepţia sa un pic sucită", Putin "intimidează Occidentul pentru a-i extorca o prietenie, dar cu condiţii".



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.