MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Ministrul francez al Culturii nu a citit nicio carte în ultimii doi ani
"Mărturisesc fără nicio problemă că de doi ani nu am deloc timp să citesc. Citesc multe notificări, texte de lege şi ştiri AFP, dar foarte puţină literatură", a declarat ministrul Culturii, precizând în schimb că a discutat cu câştigătorul Premiului Nobel "la un dejun formidabil".
"Megadatele", noul instrument de luptă contra unor maladii
Megadatele reprezintă un instrument eficient de luptă împotriva unor maladii precum Ebola, graţie unui algoritm conceput de o companie americană, care monitorizează informaţiile apărute pe reţelele de socializare, în buletinele de ştiri şi în alte baze de date. Cu nouă zile înainte ca propagarea Ebola să fie declarată oficial o epidemie, un grup de cercetători şi specialişti în informatică din Boston remarcaseră deja răspândirea virusului febrei hemoragice în Guineea. Monitorizând reţelele de socializare, buletinele de ştiri locale şi alte baze de date, algoritmul dezvoltat de compania HealthMap a detectat foarte repede această propagare a virusului în Africa de Vest.
"Agenţiile oficiale au tendinţa de a fi mai prudente înainte de a face anunţuri şi, din acest motiv, comunicarea către public este uneori deficitară", afirmă Clarck Freifeld, cofondator al HealthMap.
Este imposibil de ştiut dacă o detectare mai din timp a epidemiei ar fi permis un control mai bun asupra propagării ei, însă numeroşi oameni de ştiinţă consideră că o abordare bazată pe "megadate" ar putea fi utilă pentru restrângerea epidemiei. Dacă acest lucru se va dovedi adevărat, atunci megadatele, care permit publicitarilor să vizeze anumite segmente de public, ar putea permite o combatere mai eficientă a unor maladii precum Ebola. "Sectorul tehnologic face lucruri incredibile, pentru că el atacă marile probleme, din toate părţile", spune Vivek Wadhwa, cercetător la Universitatea Stanford. Însă antreprenorii implicaţi în tehnologiile din domeniul sănătăţii "sunt dezamăgiţi de faptul că nimeni nu îi ascultă".
Ungurii compară Bruxelles-ul cu Moscova
Ungaria este supusă unui "război rece la nivel verbal" de către Uniunea Europeană, a acuzat Laszlo Kover, preşedintele Parlamentului de la Budapesta. "Dacă cineva de la vest de noi ia în serios democraţia, atunci trebuie să înceteze războiul rece verbal pentru că ar putea afecta imaginea pozitivă pe care ungurii o au în Occident", a declarat Laszlo Kover. "Nicio greşeală făcută de Guvernul de la Budapesta nu oferă vreun argument sau vreo justificare morală pentru acţiuni împotriva Ungariei. Au fost făcute greşeli de către Guvern, dar, începând din anul 2010, Ungaria a fost supusă unor acuzaţii injuste şi unei evidente campanii de denigrare", a subliniat Kover. "Bruxellesul nu trebuie să se comporte aşa cum făcea Moscova. În cursul revoltei antisovietice din 1956, cetăţenii ungari au transmis clar întregii lumi că nu tolerează ca alţii să le spună ce să facă", a insistat Kover. "Nu are nimeni din Europa occidentală superioritatea morală de a ne explica nouă cum să ne comportăm ca democraţi", a subliniat Kover.
Comandantul feribotului sud-coreean ar putea fi condamnat la moarte
Procurorii sud-coreeni cer condamnarea la moarte a comandantului feribotului Sewol, în urma naufragiului din aprilie, soldat cu peste 300 de morţi, majoritatea elevi. Căpitanul Lee Joon-Seok este judecat începând din 10 iunie, în oraşul Gwangiu, situat la 265 de kilometri sud de Seul, "pentru omor prin imprudenţă în formă agravată". "Inculpatul poartă responsabilitatea cea mai directă şi cea mai grea în acest dezastru, deoarece a părăsit nava fără a face niciun efort pentru salvarea pasagerilor", a declarat un reprezentant al Parchetului. "În cursul anchetei judiciare, a încercat să se justifice şi a minţit. Nu a arătat niciun fel de remuşcare", a precizat oficialul citat.
În acelaşi caz sunt judecaţi şi alţi trei ofiţeri din cadrul echipajului, dar procurorii cred că ei aveau responsabilitate mai mică decât cea a comandantului. La bordul feribotului Sewol erau 476 de persoane, inclusiv 325 de elevi de liceu. Doar 75 de persoane au supravieţuit naufragiului.
Dilma Rousseff, realeasă preşedintă a Braziliei
Dilma Rousseff a fost realeasă preşedintă a Braziliei cu un scurt avans în faţa adversarului său de centru-dreapta Aecio Neves, potrivit rezultatelor oficiale. Preşedinta de stânga, care a candidat din partea Partidului Munictorilor (PT), a obţinut victoria în alegerile prezidenţiale cu 51,45 la sută din voturi, faţă de 48,55 la sută pentru candidatul Partidului Social-Democrat (PSDB), potrivit rezultatului anunţat după numărarea a 98 la sută din buletinele de vot. Imediat după anunţarea acestui rezultat, Dilma Rousseff le-a mulţumit brazilienilor pentru realegerea sa.
Aceste alegeri au fost considerate un plebiscit în privinţa celor 12 ani de guvernare a PT, în timpul căreia gigantul emergent din America Latină a cunoscut profunde schimbări economice şi sociale.
În primul mandat, prima femeie preşedinte în cea mai mare ţară din America Latină a multiplicat programele sociale de care beneficiază un sfert dintre cele 202 milioane de brazilieni, ceea ce i-a adus o susţinere largă în păturile populare şi în regiunile sărace din nord-estul ţării sale
Cercetătorii au creat celule stem care ucid cancerul
Cercetători de la Harvard Medical School au creat în laborator celule stem modificate genetic pentru a ucide tumorile canceroase cerebrale. Aceste celule produc toxine care ucid celulele canceroase, dar în acelaşi timp sunt capabile să reziste ele însele efectelor otrăvii pe care o produc şi să nu afecteze celulele sănătoase. Noua tehnică de tratament, considerată de specialişti "viitorul" tratării cancerului, a fost testată pe şoareci. Celulele stem au fost înconjurate în gel şi plasate la locul tumorii cerebrale după ce aceasta a fost îndepărtată. Celulele canceroase au fost distruse de toxine.
Toxinele care ucid tumorile maligne au mai fost folosite cu mare succes într-o varietate de tipuri de cancer de sânge, dar ele nu funcţionează la fel de bine în tumori solide, deoarece nu toate tipurile de cancer sunt la fel de accesibile, iar toxinele au o perioadă scurtă de activitate. Situaţia se schimbă prin modificarea genetică a celulelor stem care le produc.
Dr Khalid Shah, autorul principal al studiului, a declarat că rezultatele au fost pozitive şi intenţionează să testeze tehnica într-o serie de terapii diferite pe şoareci cu glioblastom, cele mai frecvente tumori cerebrale la adulţii umani. El speră că terapiile ar putea fi utilizate în studii clinice în următorii cinci ani.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Accident rutier pe E85 ieșire din Dumbrăveni spre Râmnicu Sărat. Două victime au ajuns la UPU
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
danb, acum 3466 zile, 9 ore, 25 minute, 56 secunde 
