Kievul "divorţează" oficial de Moscova
Forţele prooccidentale ucrainene au obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile legislative anticipate desfăşurate duminică. Primele rezultate oficiale confirmă avansul principalelor cinci formaţiuni favorabile unei apropieri de Uniunea Europeană (UE), dintre care unele sunt naţionaliste, dar şi faptul că preşedintele nu va putea să guverneze singur şi că va fi nevoit să accepte compromisuri. Scorul acestora (aproximativ 70% din voturile exprimate) reprezintă un val prooccidental fără precedent de la proclamarea independenţei ţării, în 1991. Alt semn că ţara a vrut să întoarcă spatele trecutului sovietic - comuniştii par să nu mai intre în Parlament.
Aceste alegeri legislative anticipate confirmă o înnoire radicală a puterii în Ucraina, care s-a confruntat în mai puţin de un an cu răsturnarea de la putere a fostului preşedinte prorus Viktor Ianukovici, anexarea Crimeei de către Rusia şi o insurecţie a separatiştilor proruşi în estul ţării care a degenerat în război. De altfel, Poroşenko a subliniat că ucrainenii au plebiscitat o apropiere "ireversibilă" de Europa.
Înfrangere categorică pentru comunişti
Publicarea unor sondaje efectuate la ieşirea din secţiile de votare şi apoi a primelor rezultate parţiale arată că alegătorii nu au vrut să-i dea toată puetrea lui Poroşenko, ales preşedinte în mai, din primul tur. Astfel, Blocul Petro Poroşenko (21,6%) se află umăr la umăr cu Frontul Popular (21,6%) al premierului Arseni Iaţeniuk, care are astfel şanse să fie menţinut în funcţie. Urmează Samopomici (10,6%), formaţiunea alcătuită din tineri activişti şi combatanţi reveniţi de pe front. Ultimele două formaţiuni sunt susţinătoarele unei poziţii ferme faţă de separatişti şi Moscova, dar nu sunt considerate "partide de război", cum sunt numite Partidul Radical (7,5%) al populistului Oleg Liaşko sau Batkivşcina (5,8%) al fostului premier Iulia Timoşenko.
Foştii aliaţi ai lui Ianukovici se menţin prin Blocul Opoziţiei (9,6%), un lucru care nu era aşteptat, dată fiind neîncrederea faţă de regimul fostului preşedinte. Însă, un fapt istoric, Partidul Comunist (3,^%), denunţat de către Poroşenko ca "a cincea coloană" a Moscovei, nu atinge pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlament. Alcătuirea exactă a Verhovnei Rada va fi cunoscută târziu, din cauza unui scrutin complex, care amestecă votul naţional şi scrutine locale.
Urne "interzise" pentru cinci milioane de alegători
Preşedintele l-a primit încă de duminică seara pe Iaţeniuk, care a dat asigurări că o coaliţie va fi formată "cât mai rapid, pentru ca Guvernul şi noul Parlament să realizeze rapid reformele indispensabile pentru ţară".
Poroşenko a dat asigurări că vrea să formeze o alianţă cu Frontul Popular ca "principal partener", dar deschisă şi altor partide. Capul de listă al partidului Somopomici, Ganna Gopko, a avertizat însă că o eventuală coaliţie din care va face parte nu trebuie să fie "proprezidenţială, ci proucraineană", sugerând că formaţiunea nu intenţionează să-l susţină orbeşte pe şeful statului.
Nicio fraudă majoră nu a fost semnalată în timpului votului.
Însă aceste alegeri legislative au fost umbrite de conflictul din estul Ucrainei. Aproximativ cinci milioane de alegători nu au putut să voteze nici în Crimeea, anexată de Rusia în martie, şi nici în zonele aflate sub controlul separatiştilor proruşi, în est. Din totalul de 450 de mandate, 27 nu vor fi atribuite. La Doneţk, principalul fief al rebelilor, locuitorii au ignorat alegerile, aşteptându-le pe cele pe care separatiştii le-au anunţat pe 2 noiembrie.
