Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Fost vicepreşedinte american: Urmează un atac mai mare decât cel de la 11 septembrie

Ziarul de Vrancea
14 oct 2014 674 vizualizări
Fostul vicepreşedinte al Statelor Unite Richard Cheney apreciază că actuala perioadă este mai "periculoasă" decât cea anterioară atentatelor comise pe 11 septembrie 2001, avertizând, într-un interviu acordat Weekly Standard, că există riscul unui "atentat masiv" pe teritoriul american.

Referindu-se la ameninţările actuale la adresa Statelor Unite, politicianul republican a atras atenţia asupra riscurilor provenind din Orientul Mijlociu, exprimând preocupare în legătură cu eforturile Iranului de a fabrica arme nucleare. "Dacă Iranul va reuşi să obţină arme nucleare, alte ţări din regiune vor dobândi rapid astfel de capacităţi militare", afirmă Cheney. "Ne aflăm într-o perioadă foarte periculoasă şi credem că este o perioadă cu ameninţări mai mari decât înainte de 11 septembrie 2001", a adăugat fostul vicepreşedinte al SUA. "Cred că atentatele din 11 septembrie 2001 se vor dovedi a fi nici pe departe de amploarea viitorului atac masiv împotriva Statelor Unite, care, dacă şi atunci când se va produce, va fi mult mai letal", a subliniat Cheney.

Un politician moldovean vrea construirea unui Mare Zid Chinezesc la graniţa cu România

Politicianul moldovean Renato Usatîi, care va candida la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, şi-a anunţat intenţia de a construi o replică a Marelui Zid Chinezesc la graniţa R. Moldova cu România, unde vor fi înfiinţate magazine, restaurante şi cazinouri.
Renato Usatîi, o figură controversată în Republica Moldova în urma implicării într-un scandal financiar din 2011 şi a legăturilor cu oameni de afaceri din Rusia, a declarat, într-o emisiune a postului de televiziune TV7, că are în vedere să formeze o coaliţie cu Partidul Comuniştilor sau cu Partidul Socialiştilor, condus de fostul comunist Igor Dodon în urma alegerilor legislative programate la 30 noiembrie în Republica Moldova.
Creditat în sondajele de opinie cu şanse la obţinerea unui mandat în Parlamentul de la Chişinău, Usatîi a intrat în cursa electorală pentru scrutinul din 30 noiembrie pe listele partidului "Patria", după ce, anterior, justiţia din R. Moldova a respins înregistrarea altor două formaţiuni politice înfiinţate de controversatul om de afaceri .
La sfârşitul lunii septembrie, Usatîi a provocat polemică, după ce a declarat că vrea să implementeze în Republica Moldova un sistem de conducere autoritar similar celui din Belarus. Totodată, Usatîi şi-a declarat susţinerea (inclusiv financiară) pentru referendumul organizat în februarie în Găgăuzia cu privire la procesul european al Republicii Moldova.

Ruşii se încurajează singuri:Europa nu va putea să se descurce fără gaze ruseşti încă mult timp

Europa nu va putea să se descurce fără gaze naturale din Rusia încă mult timp de acum încolo, consideră ministrul rus de externe Serghei Lavrov. "Toată lumea înţelege foarte bine că, încă o lungă perioadă de timp, Europa nu va putea să facă faţă situaţiei fără gaze naturale ruseşti", a declarat Lavrov, în cadrul unei reuniuni a Asociaţiei de afaceri europene (AEB) — ce regrupează majoritatea companiilor mari străine din Rusia — ce se desfăşura ieri la Moscova. În opinia sa, gazele de şist nu vor fi în măsură să înlocuiască importurile europene de gaze ruseşti. Se încearcă convingerea ţărilor europene, inclusiv de peste Ocean, că trebuie să se reorienteze spre furnizările de gaze de şist din SUA şi gaz condensat, a spus Serghei Lavrov, explicând că această variantă este mult mai costisitoare.
Potrivit Bloomberg, formaţiunile de şist din Uniunea Europeană conţin suficiente gaze pentru a pune capăt dependenţei de gazele ruseşti pentru aproximativ 28 de ani, cu condiţia ca ţările de pe continent să fie dispuse să-l producă. În plus, Uniunea Europeană ia în considerare angajarea importurilor de hidrocarburi din Iran ca parte a planului său de a-şi reduce dependenţa de gazele din Rusia.

Un medicament contra cancerului de sân, lansat în 2015

Palbociclib, un medicament experimental contra cancerului de sân, va intra, în Statele Unite ale Americii, într-o procedură accelerată de testare, ultima înainte de posibila lansare pe piaţă, potrivit unui anunţ al companiei farmaceutice. Agenţia americană pentru medicamente (FDA) a decis să acorde Palbociclib "o testare prioritară", a anunţat Pfizer, compania farmaceutică ce deţine produsul. Decizia FDA înseamnă că analizarea în vederea aprobării acestui tratament va doar şase luni, nu 10 luni cum ar fi fost în mod obişnuit, verdictul agenţiei americane pentru medicamente fiind aşteptat pe 13 aprilie 2015. În aprilie anul acesta, Pfizer a anunţat că un test clinic a arătat că Palbociclib încetineşte dezvoltarea cancerului de sân în stadiu avansat. Administrat împreună cu un alt medicament anti-canceros aflat deja pe piaţă, letrozol (comercializat sub numele Femara, n.r.), tratamentul experimental al Pfizer a dus la stoparea dezvoltării tumorilor canceroase timp de 20 de luni, în medie. Potrivit analiştilor, noul medicament ar putea genera vânzări de peste 4 miliarde de dolari pe an, începând din 2020

Catalonia a renunţat la referendumul de independenţă

Şeful Guvernului spaniol a considerat ieri că renunţarea la referendumul privind independenţa prevăzut pentru 9 noiembrie în Catalonia este o "veste excelentă" şi că de acum ar trebui să se înceapă un dialog cu catalanii. "Este o veste excelentă. Respectarea legii este o obligaţie a tuturor", a declarat şeful Guvernului spaniol, conservatorul Mariano Rajoy la o zi după anunţul privind abandonarea de către Executivul catalan a acestei consultări considerate anticonstituţionale de către Madrid.
Executivul catalan a decis să renunţe la referendumul privind independenţa Cataloniei, programat pentru 9 noiembrie, a anunţat luni seara liderul unuia dintre partidele implicate în desfăşurarea acestei consultări. "Guvernul a constatat că plebiscitul nu poate avea loc", a declarat pentru jurnalişti Joan Herrera, liderul Iniciativa per Catalunya, la încheierea unei reuniuni între partidele favorabile desfăşurării refendumului şi Executivul catalan.

Consumul de marijuana măreşte rezistenţa creierului la traume

Persoanele care consumă marijuana au şanse mai ridicate de a supravieţui în cazul unor traume craniene grave decât cei care nu consumă, conform unui nou studiu. În cadrul studiului realizat într-un spital, cercetătorii au observat că rata de mortalitate la pacienţii care au suferit traume craniene şi au fost depistaţi pozitiv cu tetrahidrocanabinol (THC), substanţa activă din canabis, este mai mică decât a celor cu acelaşi tip de traume, dar fără urme de THC în sânge. "Aceste rezultate se adaugă concluziilor la care au ajuns şi alte studii, conform cărora principiul activ din canabis ar avea un rol neuroprotector", a susţinut Dr. David Plurad, unul dintre autorii acestui studiu.
O posibilă problemă a acestui studiu este legată de faptul că testul privind prezenţa THC în organism nu poate indica dacă respectivul pacient este un consumator ocazional sau unul care consumă regulat. Un pacient poate fi testat pozitiv la THC după ce a fumat marijuana în urmă cu mai multe zile sau chiar săptămâni. Dr. David Plurad a mai precizat că, având în vedere faptul că marijuana nu este scumpă şi poate avea unele efecte benefice de ordin medical, este importantă continuarea studiilor în domeniu.

Armata ucraineană ar fi ucis un general rus

Un grup comando al Batalionului "Dnepr-1" al armatei ucrainene a întreprins o operaţiune specială în localitatea Telmanovo, în cursul căreia au fost lichidaţi "teroristul" (aşa cum îi numesc autorităţile pe separatişti) Andrei Borisov (alias "Cecenul") şi trei militari ruşi, între care generalul Serghei Andreicenko, relata ieri agenţia de presă ucraineană Unian.
Operaţiunea a avut loc în noaptea de 8 spre 9 octombrie, dar de abia acum s-a aflat despre ea. Telmanovo este un mic oraş situat între capitala regională Doneţk — fief al separatiştilor proruşi — şi Mariupol, oraş-port strategic pe coasta Mării Azov. Potrivit publicaţiei, generalul Andreicenko coordona activitatea serviciilor secrete ruse în zona Priazovie, adică zona limitrofă Mării Azov, sudul Ucrainei. Împreună cu el au murit "diversioniştii ruşi" Vladimir Lâsiakov şi Vasili Protasov.
Rebelii, susţinuţi de militari ruşi (aflaţi oficial în permisie în Ucraina) au încercat de mai multe ori în ultimul timp, dar fără succes, să preia controlul asupra acestui port de importanţă strategică, care ar asigura Rusiei legătură terestră cu Peninsula Crimeea.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.