MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Viktor Ianukovici a devenit alcoolic
"Ianukovici a devenit alcoolic. În prezent, el se află la vila sa din Soci ( în sud-vestul Rusiei) şi bea alcool în continuu", a relatat Gordon în cadrul unei emisiul a postului ucrainean Kanal 24. "Ştiu sigur că în perioada când se afla la Moscova, el a fost vizitat de Serghei Borisovici Ivanov, şeful Administraţiei prezidenţiale de la Kremlin. Ianukovici l-a întâmpinat pe Ivanov fiind beat şi îmbrăcat într-un halat. Fostul lider ucrainean a început să dea ordine oficialului rus. Ulterior, Ivanov i-a cerut lui Putin să nu-l mai trimită la Ianukovici, deoarece acesta se simte în Rusia ca acasă", a adăugat jurnalistul ucrainean. Potrivit lui Gordon, "Ianukovici suferă de o depresie severă, deoarece a înţeles, probabil, că a comis greşeli grave în istoria Ucrainei". Jurnalistul ucrainean a subliniat că acesta este o informaţie credibilă, însă refuzat să dezvăluie identitatea surselor sale.
Potrivit unui oficial de la Kiev, fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici şi alţi doi foşti oficiali ucraineni au obţinut cetăţenia rusă. Anunţul intervine în condiţiile în care Kievul a deschis anchete penale împotriva celor trei foşti oficiali, acuzaţi de uciderea manifestanţilor neînarmaţi la protestele care au avut loc la Kiev în februarie.
Majoritatea ruşilor îi consideră pe americani principalii inamici
Peste 70 la sută dintre cetăţenii ruşi consideră că Statele Unite sunt cel mai mare inamic al Rusiei, iar aproximativ 50 la sută susţin că Beijingul este cel mai bun prieten al ţării, potrivit unui sondaj publicat în ziarul rus Vedomosti.
Conform publicaţiei, Washingtonul este considerat inamic de către 73 la sută dintre ruşi, faţă de 25 la sută în urmă cu şase ani. Aproape jumătate dintre respondenţi (51 la sută) au apreciat că cel mai bun şi de încredere prieten al Moscovei este Beijngul. Aproximativ unu la sută dintre ruşi au apreciat că Rusia întreţine relaţii amicale cu Republica Moldova, un nivel similar cu cel din 2008. De asemenea, 32 la sută dintre ruşii chestionaţi au declarat că un stat prieten este Belarusul, iar 20 la sută Kazahstanul. Alţi 32 la sută dintre ruşi au afirmat că un mare inamic al ţării este Ucraina, iar 10 la sută s-au exprimat împotriva Uniunii Europene (UE) şi Germaniei. Potrivit unui sondaj din 2008, 17 la sută dintre respondenţi considerau Germania şi UE drept prieteni.
Kim Jong-un, absent la aniversarea partidului unic
Liderul nord-coreean Kim Jong-un, care nu a mai apărut în public de peste o lună, a fost absent la un adevărat pelerinaj marcând crearea partidului unic, alimentând astfel speculaţii despre soarta sa. Numărul unu nord-coreean nu figura pe lista demnitarilor care au fost prezenţi la mausoleul care adăposteşte, la Phenian, rămăşiţele tatălui său, Kim Jong-il, şi ale bunicului său, Kim Il-sung, listă publicată de către agenţia oficială de presă KCNA. O jerbă de flori, pe care se putea citi numele liderului regimului de tip stalinist, a fost depusă la cele două statui ale celor doi Kim, la mausoleul de la Palatul Kumsusan.
Hwang Pyong-so, vicepreşedintele nou ales al Comisiei Naţionale de Apărare, considerat numărul doi al regimului, a fost în schimb prezent la acest pelerinaj, de la care Kim Jong-un nu a lipsit niciodată de când a devenit succesorul tatălui său, în decembrie 2011.
Nepotul Kim Il-sung - fondatorul regimului stalinist -, în vârstă de 30 sau 31 de ani, nu a mai apărut la televiziunea de stat de la 3 septembrie. În iulie, el a fost văzut şchiopătând la marcarea a 20 de ani de la moartea lui Kim Il-sung. Din cauza acestei lungi absenţe, în Asia circulă tot felul de zvonuri. Ele sunt alimentate în contextul în care ţara este una dintre cele mai izolate şi secrete din lume. Unele evocă diverse probleme de sănătate: epuizare, gută, glezne rupte, diabet - ipotezele sunt numeroase. Altele vorbesc inclusiv despre o lovitură de stat. Datele cu încărcătură politică sunt numeroase în Coreea de Nord, dar cea care marchează înfiinţarea Partidului Muncitorilor, partidul unic, de inspiraţie leninistă, este deosebit de importantă. Presa oficială a recunoscut că numărul unu nord-coreean suferă "o indispoziţie", însă o delegaţie de rang înalt care a efectuat în weekend o vizită la Seul a dat asigurări că acesta nu are nicio problemă de sănătate.
Mâncarea sănătoasă costă de trei ori mai mult decât cea nesănătoasă
Mâncarea sănătoasă costă de trei ori mai mult decât cea nesănătoasă, arată un studiu realizat de Universitatea Cambridge (Marea Britanie), iar diferenţa de preţ va creşte în continuare. Potrivit cotidianului The Telegraph, care menţionează studiul, cercetătorii au analizat evoluţia preţurilor a 100 de produse în funcţie de valoarea lor calorică.
Un coş mediu de 1.000 de calorii, alcătuit din somon, iaurt şi roşii, costă 9,4 euro. Acelaşi aport caloric provenit din alimente mai puţin sănătoase, ca pizza, hamburger sau clătite costă numai 3,1 euro. Diferenţa între cele două coşuri este prin urmare de 6,3 euro, faţă de 4,9 euro acum zece ani. Preţurile la alimentele sănătoase urcă mai repede decât cele pentru junk food, care rămân ieftine.
Cercetătorii universitari de la Centrul pentru alimentaţie şi cercetare au solicitat guvernului să se gândească la măsuri care să frâneze creşterea preţurilor la alimentele sănătoase. "Trebuie ca alimentaţia sănătoasă să aibă un preţ abordabil", afirmă autorul principal al studiului, Nicholas Jones.
În ciuda încălzirii globale, gheţurile din Antarctica au atins un nivel record
Gheţurile din Antarctica au atins, în ciuda încălzirii globale, un nivel record de peste 20 de milioane de kilometri pătraţi, pentru prima dată de la primele măsurători ştiinţifice ale banchizei antarctice, realizate de NASA în 1979 cu ajutorul unor sateliţi. Cercetătorii de la NASA spun că, deşi suprafaţa ocupată de gheţurile din Antarctica a crescut, "planeta, în ansamblu, continuă să se încălzească". Noul record stabilit de gheaţa antarctică reflectă diversitatea şi complexitatea mediului înconjurător de pe Terra, afirmă specialiştii de la NASA. Claire Parkinson, cercetător la Centrul Goddard pentru Zboruri Spaţiale, operat de NASA, consideră că aceste modificări în privinţa suprafeţei acoperite cu gheaţă reprezintă "un microcosmos în universul încălzirii globale". De la sfârşitul anilor 1970, zona arctică a pierdut, în medie, 53.900 de kilometri pătraţi de gheaţă în fiecare an. În schimb, Antarctica a câştigat, în medie, 18.900 de kilometri pătraţi de gheaţă pe an. O climă mai caldă schimbă modelele climatice, spune Walt Meier, cercetător la Centrul Goddard. Uneori, aceste modele climatice aduc aer mai rece în anumite regiuni ale Globului.
În Antarctica, gheţurile pot să circule libere în jurul continentului şi nu au nevoie de prea mult timp pentru a se acumula şi pentru a forma noi banchize. "Fenomenul poate fi explicat, parţial, prin factorii geografici şi geometrici. Întrucât în jurul Antarcticii nu există bariere precum cele de la Polul Nord, gheaţa se poate extinde cu uşurinţă, dacă există condiţii favorabile", a adăugat Walt Meier.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
