MOZAIC STIRI INTERNATIONALE- Cum acţionează gruparea teroristă Stat Islamic
Potrivit analiştilor, gruparea teroristă sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Levant / Stat Islamic în Irak şi Siria - SI/SIIL/SIIS) a început să instituie structuri guvernamentale şi militare pe teritoriile ocupate din Siria şi Irak, o regiune de mărimea statului american Pennsylvania. Gruparea teroristă are o structură executivă - Al Imara -, condusă de Abu Bakr al-Baghdadi, care are doi adjuncţi, Abu Ali al-Anbari şi Abu Muslim al-Turkmani, foşti funcţionari în regimul condus de Saddam Hussein. Grupul terorist are structuri administrative separate pentru Siria şi Irak. "Ei consideră acest califat ca fiind un singur stat, dar există două structuri ierarhice separate", explică analistul Jasmine Opperman. "Este vorba de o separare ierarhică care are doar raţiuni administrative", precizează analistul. Organizaţia teroristă are şi un Consiliu Shura - o structură pentru verificarea concordanţei deciziilor cu versiunea proprie a Legii islamice (Sharia). Consiliul Shura este subordonat structurii executive şi a judecat cazurile ostaticilor occidentali care au fost executaţi. Grupul terorist sunnit Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Levant, Stat Islamic în Irak şi Siria - SI/SIIL/SIIS) ocupă vaste regiuni din nord-vestul Irakului şi din sud-estul Siriei, unde a proclamat un "califat islamic".
Justiţia franceză suspendă ancheta împotriva lui Sarkozy
Curtea de Apel din Paris a suspendat ancheta ce urmărea punerea sub acuzare pentru corupţie a fostului preşedinte francez Nicolas Sarkozy, suspectat că a încercat să obţină informaţii de la un magistrat într-un dosar judiciar care îl viza, a anunţat miercuri o sursă apropiată dosarului. Această decizie a preşedintei camerei de instrucţie nu a fost motivată şi nu este susceptibilă de recurs, relatează AFP. Ea are loc la cateva zile după oficializarea întoarcerii lui Sarkozy pe scena politică şi anunţul privind candidatura la preşedinţia partidului său, UMP. Decizia nu îl scoate pe Sarkozy de sub statutul de inculpat şi nu înseamnă că procedurile nu vor putea continua. În baza acestei decizii, anchetatorii trebuie să suspende investigaţiile pană cand Curtea de Apel se va pronunţa asupra cererilor de nulitate depuse de Sarkozy şi de avocatul său, Thierry Herzog, de asemenea inculpat. Cei doi contestă legalitatea interceptărilor telefonice care au condus la inculparea lor pentru corupţie. Nicolas Sarkozy a revenit în politică vineri, pentru a prelua preşedinţia partidului său UMP, un post pentru care va concura la sfarşitul lui noiembrie şi de care urmează să se folosească pentru a încerca să ajungă din nou la Palatul Elysee, la alegerile prezidenţiale din 2017. El a negat duminică orice infracţiune în cazul celor şase dosare judiciare în care numele său este citat, fără a evoca explicit inculparea sa pentru corupţie. Judecătorii Claire Thépaut şi Patricia Simon încearcă să stabilească dacă Nicolas Sarkozy a încercat împreună cu Thierry Herzog să obţină de la un înalt magistrat, Gilbert Azibert, informaţii secrete privind o procedură care îl viza. În schimb, Sarkozy ar fi promis că va interveni pentru ca magistratul să obţină un post prestigios la Monaco. În final, fostul preşedinte nu a obţinut caştig de cauză şi nici Azibert nu a primit postul promis.
Lumea se confruntă cu crize fără precedent
Lumea se confruntă cu crize la un nivel fără precedent după cel de-al Doilea Război Mondial, iar comunitatea în curand nu va mai putea răspunde umanitar, a avertizat marţi comisarul european pentru ajutor umanitar, Kristalina Gheorghieva, citată de AFP. "În prezent, avem un nivel mondial al crizelor mai important ca niciodată după cel de-Al Doilea Război Mondial, iar principalul motiv pentru această situaţie este că reacţionăm cand este prea tarziu", a declarat Gheorghieva, într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia Adunării Generale a ONU. "Mai multă atenţie ar trebui să fie acordată prevenirii şi soluţionării conflictelor, trebuie să acţionăm înainte ca războaiele să fie în plină desfăşurare", a adăugat ea. "În caz contrar, nu vom mai fi în stare să gestionăm consecinţele crizelor umanitare generate de conflicte", a avertizat Gheorghieva. Comunitatea internaţională cheltuieşte tot mai mulţi bani pentru ajutor umanitar - 17 miliarde de dolari pană la sfarşitul lui 2014 faţă de două miliarde de dolari în 2000, a subliniat Gheorghieva, menţionand de asemenea că 450 de lucrători umanitari au fost ucişi, răniţi sau răpiţi în 2013.
Jurnalistul decapitat tocmai se convertise la islam
James Foley, jurnalistul american decapitat de grupul Stat Islamic, şi ziaristul britanic John Cantlie, ţinut ostatic în prezent în Siria, s-au convertit la islam, afirmă un islamist belgian, precizand că cei doi au fost forţaţi să adopte mahomedanismul, relatează AFP. Jejoen Bontinck, un belgian de 19 ani convertit la islam, a fost arestat în octombrie 2013, la revenirea din Siria, fiind inculpat pentru apartenenţă la un grup terorist. În faţa anchetatorilor, tanărul a afirmat că a fost deţinut într-un penitenciar din Alep de grupul terorist Stat Islamic, care îl suspecta de spionaj. "Foley şi Cantlie au fost răpiţi de Frontul Al-Nusra", filiala siriană a reţelei Al-Qaida. "Cei doi au fost mutaţi de mai multe ori şi au fost torturaţi de gruparea teroristă, după care au fost predaţi grupului Stat Islamic", a explicat Bontinck. "După două săptămani de detenţie, cei doi jurnalişti s-au convertit la islam. Mi-au povestit că nu avuseseră vieţi exemplare, că nu îşi respectaseră foarte mult mamele", a explicat Jejoen Bontinck.
Oraşul Washington acceptă portul armelor de foc în public
Consilierii municipali ai capitalei federale americane Washington DC au votat marţi în unanimitate, însă cu regret o nouă lege care autorizează locuitorii şi vizitatorii să poarte arme de foc în stradă, cu condiţia ca ele să nu fie vizibile, relatează AFP. Această măsură a fost adoptată pentru a înlocui o veche reglementare care interzicea portul armelor de foc în public, o lege care a fost considerată în iulie de către un judecător federal ca fiind contrară Constituţiei americane. "Noi nu vrem cu adevărat să permitem portul armelor de foc în Districtul Columbia, însă cu toţii ştim că trebuie să ne supunem deciziei tribunalului", a declarat consiliera Muriel Bowser. Judecătorul Frederick Scullin a apreciat în iulie că interdicţia de a purta arme de foc în public la Washington de către un individ, în afara domiciliului său, legea cea mai restrictivă din Statele Unite, nu respectă Constituţia americană. Oraşul Washington este situat între statele Virginia, care autorizează persoanele să poarte arme de foc în public, şi Maryland, care a impus reguli mai stricte în acest domeniu. În prezent, 44 din cele 50 de state americane permit populaţiei să poarte arme de foc în public.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
