Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Implicaţiile referendumului scoţian pentru Europa

Ziarul de Vrancea
18 sep 2014 627 vizualizări
Destrămarea uniunii dintre Anglia şi Scoţia, care există de peste 300 de ani, prin independenţa acesteia din urmă, are implicaţii enorme atât la nivel intern, cât şi pentru stabilitatea Europei şi cea globală, afirmă geostrategul american George Friedman, fondatorul şi preşedintele STRATFOR.

Dacă acest referendum se va încheia cu independenţa Scoţiei, se va adeveri că după 300 de ani aproape jumătate dintre scoţieni preferă nesiguranţa economică unei uniuni cu o naţiune străină. Timp de decenii, naţionalismul a depăşit problemele economice. Modelul omului economic poate fi un ideal pentru unii, dar este empiric fals. Oamenii sunt interesaţi de bunăstarea economică, dar nu cu excluderea tuturor celorlalte lucruri. În acest caz, aceasta nu cântăreşte mai mult decât dreptul naţiunii scoţiene la autodeterminare.
Indiferent care va fi rezultatul votului, excepţie făcând o înfrângere covârşitoare a naţionaliştilor, cutia Pandorei s-a deschis şi nu numai în Marea Britanie. Referendumul va re-legitimiza întrebările care au provocat de secole multe conflicte pe continentul european.

Ungurii din Romania, menţionaţi în analiză

Acest lucru trebuie analizat cu atenţie pe un continent predispus la conflicte extreme şi care este încă plin de graniţe ce nu se suprapun peste cele ale naţiunilor aşa cum sunt ele înţelese din punct de vedere istoric. Catalonia, a cărei capitală este Barcelona, cel de-al doilea oraş ca mărime din Spania, are o mişcare de independenţă semnificativă. Tratatul de la Trianon a divizat Ungaria, astfel că unii unguri locuiesc în România, iar alţii în Slovacia. Belgia este formată din grupuri de francezi şi olandezi (valoni şi flamanzi), care se detestă unii pe alţii. Jumătatea estică a Poloniei a fost confiscată de Uniunea Sovietică, iar în prezent aceasta face parte din Ucraina şi Belarus. Mulţi ceceni şi locuitori din Daghestan vor separarea de Rusia, aşa cum au făcut cei din Carelia care se consideră finlandezi. Există o mişcare şi în nordul Italiei, de separare a oraşelor sale prospere de restul ţării. Războiul dintre Azerbaidjan şi Armenia este departe de a se fi încheiat, în timp ce numeroase alte exemple pot fi găsite în Europa.
Dreptul la autodeterminare naţională nu se referă doar la dreptul naţiunii de a se guverna singură, ci şi la dreptul naţiunii de a ocupa zona sa geografică tradiţională. Iar cum amintirile cu privire la geografie variază, creşte posibilitatea de conflict. De exemplu, Irlanda. După ce a luptat pentru independenţa de Anglia şi Marea Britanie, dreptul asupra Irlandei de Nord, a cărei identitate naţională depinde din al cui punct de vedere priveşti lucrurile, a rezultat într-un război sângeros care a durat decenii întregi.
Subliniind că aceasta nu este o pledoarie împotriva naţionalităţii scoţiene, George Friedman susţine că scopul său este să atragă atenţia asupra puterii enorme a naţionalismului în special în Europa şi în ţările colonizate de europeni.

O gaură neagră uriaşă, descoperită în centrul unei galaxii pitice

O gaură neagră super-masivă, înzestrată cu o masă de 21 de milioane de ori mai mare decât cea a Soarelui, a fost descoperită în centrul unei galaxii pitice ultra-compacte, denumită M60-UCD1, a anunţat, miercuri, o echipă internaţională de astronomi. "Este cea mai mică galaxie şi cea mai strălucitoare dintre cele cunoscute şi care are în centrul ei o gaură neagră super-masivă", a declarat Anil Seth, principalul autor al studiului.
Această descoperire îi face pe oamenii de ştiinţă să creadă că multe alte galaxii pitice ultra-compacte pot conţine la rândul lor găuri negre uriaşe, iar astfel de structuri cosmice ar putea fi întâlnite mult mai frecvent decât se credea anterior. Găurile negre super-masive au o masă de cel puţin 1 milion de ori mai mare decât masa Soarelui.
Gaura neagră descoperită în centrul galaxiei M60-UCD1 cu ajutorul observatorului astronomic Gemini şi al telescopului spaţial Hubble are o masă echivalentă cu 21 de milioane de mase solare. Ea reprezintă 15% din masa totală a galaxiei care o găzduieşte.
Prin comparaţie, gaura neagră super-masivă din galaxia noastră, Calea Lactee, are o masă de cinci ori mai mică, fiind de 4 milioane de ori mai mare decât masa Soarelui. Masa ei reprezintă doar 0,01% din masa totală a Căii Lactee, estimată la 50 miliarde de mase solare.
Astronomii au propus deja un scenariu pentru a explica uimitoarea descoperire a lor. Ei cred că galaxia pitică M60-UCD1, situată în constelaţia Fecioarei, la o distanţă de aproximativ 54 milioane de ani-lumină de Terra, ar fi putut fi o galaxie mult mai mare, "cu peste 10 miliarde de stele", şi o gaură neagră proporţional de mare. Însă ea ar fi fost "jefuită" de toate stelele de la marginea ei de o galaxie apropiată, mult mai mare, M60.

Originile genetice ale europenilor, mai complexe decât se credea

Populaţiile străvechi din regiunea Siberiei, care sunt înrudite cu primii oameni care au colonizat continentul american în perioada erei glaciare, s-au amestecat şi cu populaţiile preistorice din Europa, lăsându-şi amprenta asupra ADN-ului europenilor moderni, potrivit unui studiu publicat miercuri.
Cercetarea, publicată în revista Nature, este cel mai recent studiu care foloseşte tehnici sofisticate de investigare genetică pentru a clarifica originile populaţiilor moderne. Oamenii de ştiinţă credeau până de curând că europenii de astăzi sunt descendenţi ai altor două grupe de populaţii.
Primii erau vânători-culegători din regiunile vestice ale Europei, care au trăit pe continent de când acesta a fost colonizat prima dată de specia umană în urmă cu peste 40.000 de ani. A doua grupă era alcătuită din populaţii de fermieri care au migrat în Europa în urmă cu circa 7.000 de ani din regiunea care acum acoperă părţi din Siria, Turcia şi Irak.
Noul studiu a arătat existenţa şi a unei influenţe din partea populaţiei de vânători-culegători din Siberia, pe care cercetătorii i-au numit "vechii eurasiatici nordici". "Studiul nostru arată că originile europenilor sunt mult mai complexe decât ne imaginam anterior", a declarat Iosif Lazaridis, cercetător la Harvard Medical School. "Se pare că europenii, care sunt de multe ori consideraţi ca fiind un singur grup populaţional în zilele noastre, au de fapt o istorie foarte complexă, cu cel puţin trei grupuri populaţionale amestecate în diferite proporţii în trecutul lor", a mai spus Lazaridis.
Aproape toţi europenii au ca strămoşi membri din toate cele trei grupuri de populaţii străvechi. Vechii eurasiatici nordici au lăsat circa 20% din moştenirea genetică a europenilor moderni, deşi aceasta este cea mai mică valoare dintre cele trei grupuri populaţionale.

Gruparea Stat Islamic face apel la atacuri pe teritoriul SUA

Un buletin oficial de informaţii avertizează că militanţii grupării Stat Islamic şi-au intensificat apelurile privind atacuri asupra soldaţilor americani chiar pe teritoriul SUA, citând un mesaj care cerea insurgenţilor să găsească online adresele militarilor, apoi să meargă să-i "măcelărească".
Va exista "un apel continuu - al luptătorilor occidentali din Siria şi organizaţiilor teroriste - pentru atacuri împotriva unităţilor şi personalului militar american", avertiza în iulie un buletin oficial de informaţii de la Central Florida Intelligence Exchange, o agenţie de stat care colectează, evaluează şi împărtăşeşte informaţii despre ameninţări şi care colaborează cu Departamentul de Securitate Internă. Într-un exemplu citat în buletinul obţinut de Fox News, un insurgent britanic îi încuraja pe militanţii radicali care încă locuiesc în Occident să folosească reţelele sociale Facebook şi LinkedIn pentru a găsi şi lua la ţintă soldaţi. "Puteţi căuta soldaţi, găsi oraşele lor, fotografiile lor, puteţi căuta adresele în Pagini Aurii apoi vă faceţi apariţia şi îi măcelăriţi", scria insurgentul britanic.
Uciderea unor militari americani pe teritoriul Statelor Unite este un obiectiv tot mai important al extremiştilor, potrivit buletinului transmis la data de 8 iulie 2014, "ca răspuns la mesajele recente de pe reţelele de socializare ale unor luptători occidentali din Siria, care fac apel la atacuri împotriva soldaţilor în Occident". Extremiştii "din SUA ar putea fi inspiraţi de această retorică pentru a-şi întoarce atenţia spre comiterea atacurilor acasă", avertizează buletinul. Retorica radicală este livrată prin intermediul reţelelor de socializare, unde agenţii grupării Statul Islamic le-au cerut de multe ori occidentalilor să se urce în avion şi să vină la luptă. Dar teroriştii consideră acum că pot obţine un efect mai puternic inspirând atacuri în interiorul SUA, în loc să cheme americanii radicali în Orientul Mijlociu.

SUA intenţionează să acorde Moldovei statut special de aliat non-NATO

Comisia pentru Relaţii Externe a Senatului american analizează un proiect de lege care prevede sancţiuni extinse contra Rusiei şi aliaţilor acesteia, precum şi acordarea statutului special de aliaţi non-NATO Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei. Potrivit Radio Free Europe, Comisia pentru Relaţii Externe a Senatului SUA examinează "Legea pentru susţinerea libertăţii Ucrainei 2014", care prevede sancţiuni împotriva Rusiei şi aliaţilor acesteia din Comunitatea Statelor Independente şi chiar împotriva Siriei.
Proiectul de lege autorizează acordarea a 350 de milioane de dolari (271 milioane euro) Administraţiei prooccidentale de la Kiev, precum şi furnizarea de echipamente militare şi muniţie armatei ucrainene.
În plus, conform RIA Novosti, Statele Unite ar urma să confere Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei statutul de "aliat major non-NATO", situaţie care ar facilita transferul de armament american acestor ţări. RIA Novosti susţine că acest statut ar permite chiar transferul de muniţii cu uraniu sărăcit.

Ritmul ideal de lucru: 52 de minute de activitate, 17 minute de pauză

După câteva ore consecutive de lucru, se recomandă o pauză a creierului pentru a putea continua eficient. Este ceea ce se numeşte a lucra inteligent. Metoda a fost dovedită concret la Draugiem Group, firmă letonă care a elaborat un studiu publicat pe site-ul publicaţiei lunare Fast Company. Cu ajutorul DeskTime, soft comercializat de firmă, s-a urmărit ce făceau salariaţii la calculator în aplicaţii considerate "productive", "neproductive" sau "neutre". Rezultatul a fost că 10% dintre salariaţii cei mai eficienţi luau pauze regulat, iar la campionii productivităţii ele durau 17 minute, la 52 de minute lucrate.
Este vorba însă de o adevărată pauză şi o adevărată odihnă, nu de 17 minute petrecute pe Facebook sau într-o conversaţie cu colegul despre necazurile de la serviciu. Salariaţii de la Drauguiem Group se relaxează în cel mai bun sens al cuvântului: se plimbă, citesc sau vorbesc, dar nu despre activitatea lor profesională.
Nu se ştie dacă regula de 52 ^ 17 minute este cea mai bună (nu la toate locurile de muncă se poate aplica), dar oricum sunt necesare pauze regulate pe parcursul zilei, fie şi numai pentru că oamenii nu sunt la fel de concentraţi pe tot parcursul zilei. În iunie 2013, un studiu britanic realizat de cercetători de la London Offices arăta că cea mai scăzută productivitate se înregistrează la ora 14.55, adică în jurul orei mesei de prânz.

Studiu: Oamenii şi cimpanzeii sunt "criminali înnăscuţi"

Cimpanzeii şi oamenii au o trăsătură comună: ambii sunt criminali înnăscuţi, potrivit oamenilor de ştiinţă. Dovezile sugerează că cimpanzeii au o tendinţă aproape psihopată faţă de violenţă, care nu este rezultatul intervenţiei omului. O teorie larg răspandită este că cimpanzeii sunt violenţi unii cu ceilalţi doar atunci cand oamenii le perturba habitatul. Studiul, publicat în revistă Nature, arată că acest lucru nu este adevărat. În realitate, cimpanzeii se luptă şi omoară pentru a obţine ceea ce vor şi pentru "a elimina rivalii", spun autorii. Grupurile concurente de animale merg la război pentru resurse, teritoriu, mancare sau parteneri. Exact ca în cazul conflictelor între oameni, cand de cele mai multe ori cel nevinovat este victima, scriu autorii, citaţi de The Independent. "Aceasta este o întrebare importantă la care trebuie să găsim răspunsul corect. Dacă folosim cimpanzeii ca un model pentru a înţelege violenţa oamenilor, trebuie să aflăm ce determină violenţa la cimpanzei", a explicat Dr. Michael Wilson de la Universitatea din Minnesota.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.