Internațional

Ucraina vrea un statut special de aliat al SUA

Ziarul de Vrancea
12 sep 2014 481 vizualizări
Acest statut, de care beneficiază în special Australia, Israelul, Egiptul şi Coreea de Sud, prevede livrarea anumitor tipuri de arme, precum şi schimburi de informaţii secrete

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a anunţat vineri că speră să obţină pentru ţara sa "un statut special" de aliat al Statelor Unite, în calitate de stat non-membru NATO, în cursul vizitei pe care o efectuează săptămâna viitoare la Washington. Preşedintele proeuropean a promis totodată, într-o conferinţă susţinută la Kiev şi consacrată strategiei proeuropene a Ucrainei, că Crimeea, peninsula ucraineană anexată în martie de Rusia, va face parte din nou din ţară şi "nu neapărat prin mijloace militare". Ratificarea Acordului politic şi comercial de asociere cu UE, semnat în iunie la Bruxelles, va fi "un moment istoric" pentru ţară, a apreciat Poroşenko, care se exprima în engleză. Semnarea Acordului a provocat furia Moscovei, în contextul în care cel mai puternic om de la Kremlin, Vladimir Putin, caută, prin crearea unei uniuni vamale, să-şi recapete influenţa în fostele republici sovietice. "Poporul ucrainean a înfruntat unul dintre testele cele mai dificile pentru dreptul de a fi european", a dat el asigurări, referindu-se la cele cinci luni de conflict care s-a soldat cu peste 2.700 de morţi şi zeci de mii de persoane strămutate. "Sunt absolut sigur că ţara va fi mai democratică şi va avea mai multe libertăţi", a continuat el. "Sunt şi voi fi întotdeauna mândru că sunt ucrainean şi mă simt eu-însumi un membru cu drepturi depline al familiei europene", a subliniat Poroşenko.
Preşedintele, ales în mai cu susţinerea puterilor occidentale, a declarat, de asemenea, că speră să obţină un "statut special" de aliat al Statelor Unite în calitate de non-membru NATO, în cursul vizitei pe care o efectuează joi la Washington. "În câteva zile merg în Statele Unite, unde avem o întâlnire foarte importantă cu Congresul şi preşedintele american (...). Sperăm, de asemenea, într-un viitor apropiat, un statut special de aliat non-membru NATO", a declarat el. Acest statut, de care beneficiază în special Australia, Israelul, Egiptul şi Coreea de Sud, prevede livrarea anumitor tipuri de arme, precum şi schimburi de informaţii secrete.
Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a anunţat la sfârşitul lui august că Ucraina intenţionează să relanseze procesul de aderare la NATO, în faţa "agresiunii" ruse din estul ţării.
Rusia a avertizat în ultima perioadă Ucraina împotriva oricărei veleităţi atlantiste a Kievului, subliniind că acest lucru riscă să "deraieze" căutarea unei soluţii la conflictul din această ţară.

Noile sancţiuni impuse de către UE Rusiei au intrat în vigoare

Noile sancţiuni europene impuse Moscovei cu scopul de a limita finanţarea economiei ruse au intrat în vigoare vineri dimineaţa, odată cu publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (UE). Ele prevăd, de asemenea, măsuri specifice împotriva unor ruşi şi ucraineni acuzaţi că sunt implicaţi în conflictul din Ucraina.
Sancţiunile blochează atât finanţarea datoriei pentru trei companii petroliere, şi anume Rosneft, Transneft şi filiala petrolieră a Gazprom - Gazprom Neft, cât şi a trei din sectorul Apărării, fabricantul de tancuri OPK Oboronprom, United Aircraft Corporation şi Uralvagonzavod. Sunt vizate, de asemenea, nouă întreprinderi care produc articole cu dublă întrebuinţare - civilă şi militară -, cu care europenii au interdicţia să facă comerţ.
Pe lista de 24 de ruşi şi ucraineni vizaţi de blocarea activelor şi interdicţia de a călători în UE figurează Serghei Şemezov, un apropiat al lui Vladimir Putin, vicepreşedintele Consiliului Federaţiei ruse Iuri Vorobiov şi o serie de vicepreşedinţi ai Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus), şi anume Vladimir Vasiliev, Ivan Melnikov, Nikolai Levişev şi Igor Lebedev. Pe lista celor 24 de personalităţi vizate de măsurile restrictive ale UE se află, de asemenea, Aleksei Naumets, general rus având legătură cu prezenţa militarilor ruşi în Ucraina, precum şi mai mulţi lideri separatişti ucraineni, printre care Aleksandr Zaharcenko, "premierul" Republicii Doneţk, şi Ghennadi Tsipkalov, "premierul Republicii Lugansk".
Moneda rusească a atins, vineri, un nou minim record în raport cu dolarul american, în urma înăspririi sancţiunilor europene şi americane care vizează în special sectorul petrolier, vital pentru economia Rusiei, aflată în pragul recesiunii.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.