MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Cutremur de proporţii la graniţele Romaniei! - E oficial: Rusia rupe o bucată din Ucraina!
Problema unui "statut statal" trebuie abordată în discuţiile privind încheierea conflictului din estul Ucrainei, a declarat duminică preşedintele rus, Vladimir Putin, evocand pentru prima dată un astfel de statut pentru regiunile unde se confruntă forţele ucrainene şi rebelii proruşi, relatează AFP. "Trebuie să începem imediat discuţii substanţiale (...) privind organizarea politică a societăţii şi un statut statal pentru sud-estul Ucrainei, pentru a proteja interesele legitime ale persoanelor care trăiesc acolo", a declarat preşedintele Putin în cadrul unei emisiuni televizate, citat de presa rusă. Pană în prezent, Rusia a cerut doar ca regiunile orientale din Ucraina, majoritar rusofone, să beneficieze de mai multă autonomie, într-un sistem federal mai puţin centralizat. Acesta este un nou element în limbajul liderului de la Kremlin, care a salutat deja vineri succesele separatiştilor proruşi într-un mesaj destinat "insurgenţilor din Novorosia", Noua Rusie, cuvant pe care l-a folosit după anexarea Crimeei, în martie, pentru a desemna mai multe regiuni rusofone din estul şi sudul Ucrainei. Purtătorul său de cuvant, Dmitri Peskov, a nuanţat afirmaţiile sale, apreciind că nu este vorba despre acordarea unui statut de stat regiunilor rebele, ci despre faptul că Ucraina ar trebui "să ia în calcul interesele Novorosiei". Vladimir Putin, care s-a exprimat în cadrul unei emisiuni televizate înregistrate vineri, nu a evocat problema ameninţării cu sancţiuni formulate de occidentali, care acuză Rusia de implicare militară în Ucraina. Reuniţi sambătă la Bruxelles, liderii Uniunii Europene au dat un termen de o săptămană Rusiei să înceteze acţiunile în Ucraina, în caz contrar urmand să adopte noi sancţiuni. Liderul de la Kremlin a apreciat însă că occidentalii sunt responsabili pentru criza ucraineană, deoarece au susţinut mişcarea de protest care a condus în februarie la "lovitura de stat" împotriva preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, fără a se gandi că va urma un conflict. "Ei ar fi trebuit să ştie că Rusia nu putea rămane deoparte cand oamenii sunt împuşcaţi", a afirmat Putin, precizand că vorbeşte "nu în numele statului rus, ci al poporului rus". Moscova a dezminţit întotdeauna acuzaţiile Occidentului şi ale Kievului potrivit cărora ar fi trimis soldaţi în Ucraina pentru a susţine rebeliunea prorusă care luptă împotriva forţelor guvernamentale în estul ţării.
UE pregăteşte noi sancţiuni
Uniunea Europeană a dat ieri un termen de o săptămană Rusiei să înceteze acţiunile în Ucraina, în caz contrar urmand să adopte noi sancţiuni, relatează AFP. "Consiliul European este pregătit să ia noi măsuri pe fondul escaladării situaţiei din Ucraina", a declarat preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, la finalul summitului extraordinar de la Bruxelles. Comisia Europeană a primit sarcină să pregătească "de urgenţă" o nouă serie de sancţiuni. Acestea trebuie prezentate "în termen de o săptămană", iar o decizie va fi luată "în funcţie de evoluţia situaţiei", a explicat el. "Toată lumea este conştientă că trebuie acţionat rapid", a subliniat Van Rompuy. "Există o determinare puternică pentru a pune toată presiunea posibilă pe Rusia, pentru a reveni la masa negocierilor şi a găsi o soluţie politică".
Schimb de prizonieri
Zece paraşutişti ruşi capturaţi în Ucraina în urmă cu o săptămană s-au întors duminică în ţara lor, în schimbul eliberării unor prizonieri ucraineni din Rusia, relatează presa rusă, citată de AFP. Duminică dimineaţă, paraşutiştii ruşi au fost conduşi la postul de frontieră Nehoteievka şi au fost predaţi autorităţilor ruse. Rusia a eliberat în schimb 63 de soldaţi ucraineni care au intrat pe teritoriul său miercuri, fugind de luptele care se intensifică în estul Ucrainei între rebelii proruşi şi forţele ucrainene. "Discuţiile nu au fost uşoare, dar bunul simţ a prevalat şi totul s-a încheiat cu bine", a declarat comandantul adjunct al paraşutiştilor, generalul Alksei Ragozin, referindu-se la schimbul de prizonieri. Ucraina a anunţat luni că a capturat zece paraşutişti ruşi care, potrivit Moscovei, au trecut din greşeală frontiera, în cursul unei misiuni de patrulare.
Bucurie în Polonia: Premierul Donald Tusk va conduce Consiliului European
Desemnarea premierului polonez Donald Tusk pentru preşedinţia Consiliului European a fost primită cu bucurie şi satisfacţie în Polonia, care a celebrat în mai a zecea aniversare de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), relatează AFP. "Este vorba de o recunoaştere a capacităţilor Poloniei şi a poziţiei sale în lumea europeană. Este, de asemenea, o lărgire a posibilităţilor sale" de acţiona, a declarat pentru jurnalişti preşedintele polonez Bronislaw Komorowski. "Pur şi simplu ne bucurăm!", a adăugat el zambind. Purtătoarea de cuvant a Guvernului polonez Malgorzata Kidawa-Blonska a insistat asupra unui "succes al Poloniei, dar şi al altor ţări din această parte a Europei". "Europa constituie în cele din urmă o entitate", a apreciat ea. Ea a amintit că Donald Tusk "a pledat pentru unitate în cadrul Uniunii Europene, necesitatea de a consolida legăturile şi de a avea o abordare comună în politica externă". Potrivit ei, "poziţia fermă a lui Donald Tusk în situaţia din Ucraina ar fi avut însemnătatea sa". Donald Tusk, în varstă de 57 de ani, un proeuropean convins şi adept al unor răspunsuri ferme faţă de Rusia în criza ucraineană, a fost desemnat sambătă în funcţia de preşedinte al Consiliului European.
Islanda emite un cod roşu de alertă în zona vulcanului Bardarbunga
Islanda a emis din nou un cod roşu de alertă în zona vulcanului Bardarbunga, după o nouă erupţie produsă duminică dimineaţă, ceea ce presupune o interdicţie parţială a traficului aerian deasupra vulcanului, relatează AFP. Erupţia s-a produs cu puţin înainte de ora 06.00 GMT (09.00, ora Romaniei), aproape în aceeaşi zonă ca vineri, a precizat Institutul meteorologic islandez, responsabil cu monitorizarea activităţii vulcanice, care a anunţat alerta. Această alertă prevede o interdicţie a tuturor zborurilor la altitudine mai mică de 1,8 kilometri, pe o rază de 18,5 kilometri în jurul vulcanului. Aceasta este a treia oară într-o săptămană cand Islanda emite o alertă cu cod roşu din cauza activităţilor seismice în apropiere de Bardarbunga. Vulcanul Bardarbunga, situat sub cel mai mare gheţar din Islanda, cu o înălţime de circa 2.000 de metri, este considerat suficient de periculos pentru a ameninţa, în cazul unei erupţii, traficul aerian din nordul Europei şi Atlanticul de Nord, aşa cum a fost la erupţia vulcanului Eyjafjallajokull în 2010.
Zeci de femei, vandute pentru a se căsători cu insurgenţi din Siria
Zeci de femei din minoritatea yazidi, capturate în Irak de gruparea Statul Islamic (SI), au fost forţate să se convertească la Islam, apoi vandute pentru a se căsători în Siria cu combatanţi din gruparea insurgentă, a anunţat o organizaţie neguvernamentală, citată de AFP. Gruparea Statul Islamic, care terorizează locuitorii din teritoriile pe care le controlează în Siria şi Irak, a "adus combatanţilor săi 300 de fete şi femei din comunitatea yazidi, care au fost răpite din Irak în ultimele săptămani", conform Observatorului Sirian al Drepturilor Omului (OSDO). "Dintre cele 300 de femei, cel puţin 27 au fost vandute şi căsătorite cu membri ai SI în provinciile Alep şi Raqa, precum şi în Hassaka", potrivit organizaţiei, care dispune de o amplă reţea de surse civile, medicale şi militare în Siria. "Fiecare femeie a fost vandută în schimbul sumei de 1.000 de dolari, după ce a fost convertită la Islam", precizează OSDO. Observatorul nu a fost în măsură să confirme dacă şi celelalte femei au fost vandute şi căsătorite, subliniind că acestea sunt considerate "prizonieri de război". OSDO precizează că în urmă cu trei săptămani, demnitari arabi şi kurzi din provincia Hassaka au încercat să le elibereze pe femei, oferindu-le bani insurgenţilor, sub pretextul că vor să se căsătorească cu ele, dar gruparea extremistă a refuzat.
Israelul va lua 400 de hectare de teren din Cisiordania
Israelul intenţionează să îşi însuşească 400 de hectare de teren situat în Cisiordania ocupată, în sectorul Betleem, a anunţat armata ieri, transmite AFP. Organizaţia anticolonizare "Pacea Acum" a avertizat că aceasta ar fi o decizie fără precedent după anii 1980, în ceea ce priveşte amploarea ei. Autorităţile au anunţat lansarea procedurii prin care cele 400 de hectare de teren, din apropierea coloniei Gva'ot, să treacă în proprietatea statului israelian, a precizat armata. Sursa citată nu a furnizat o justificare pentru această decizie luată de "instanţele politice" şi a precizat că părţile implicate au la dispoziţie 45 de zile pentru a face apel. Organizaţia "Pacea Acum" consideră această decizie drept "dovada că premierul (israelian Benjamin) Netanyahu (...) continuă să ridice obstacole în faţa viziunii ce prevede două state (israelian şi palestinian) şi să promoveze o soluţie cu un singur stat".
Gruparea Statul Islamic a creat prima sa provincie
Gruparea insurgentă Statul Islamic (SI), care a proclamat în iunie un califat în teritoriile pe care le controlează în Irak şi Siria, a creat prima sa provincie (wilaya) între cele două ţări, a anunţat o organizaţie neguvernamentală, citată de AFP. "Ei au fuzionat oraşele Bukamal (din Siria) şi Al-Qaim (din Irak), precum şi satele învecinate, într-o walaya pe care au denumit-o provincia Al-Furat (Eufrat)", a afirmat Rami Abdel Rahmane, directorul Observatorului Sirian al Drepturilor Omului (OSDO). Oraşele Bukamal (estul Siriei) şi Al-Qaim (vestul Irakului) sunt situate de cele două părţi ale frontierei, în apropierea fluviului Eufrat. "Ei susţin că astfel distrug frontierele trasate de Sykes-Picot", a adăugat Abdel Rahmane, făcand referire la acordul franco-britanic privind împărţirea Orientului Mijlociu la sfarşitul Primului Război Mondial. Gruparea Statul Islamic, acuzată de numeroase atrocităţi în Irak şi în Siria, a proclamat la sfarşitul lui iunie un califat din oraşul sirian Alep (nord) pană în provincia irakiană Diyala (est) şi l-a desemnat pe Abu Bakr Al-Baghdadi calif, adică "liderul musulmanilor" din toată lumea.
Australia va ajuta SUA să le livreze arme forţelor kurde
Australia va ajuta Statele Unite să le livreze arme forţelor kurde, pentru a lupta împotriva insurgenţilor din cadrul grupării Statul Islamic în Irak, a anunţat ieri premierul australian, citat de AFP. "Statele Unite au cerut Australiei să ajute la transportul materialului militar, inclusiv a armelor şi muniţiilor", pentru a contribui la "un efort multinaţional", a afirmat premierul Tony Abbott într-un comunicat. Avioane ale Forţei aeriene regale australiene, de tip C-130 Hercules şi C-17 Globemaster, "se vor alătura altor state", printre care Canada, Italia, Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite, "pentru a efectua această misiune importantă", se arată în comunicat. Australia va încerca, alături de alte ţări, să atenueze "catastrofa umanitară" care afectează Irakul şi să "răspundă ameninţării pentru securitate reprezentate de Statul Islamic", subliniază Abbott. Această ţară deja se angajase la 13 august să paraşuteze ajutor umanitar destinat refugiaţilor din nordul Irakului. Australia a participat sambătă la paraşutarea unor ajutoare umanitare la Amerli, oraş şiit turkmen situat la 160 de kilometri nord de Bagdad, asediat de insurgenţii care împiedică aprovizionarea acestuia cu apă, alimente şi medicamente
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
