Internațional

Sunt comicii mai deprimaţi decât alte categorii de oameni?

Ziarul de Vrancea
13 aug 2014 220 vizualizări
Intrebarea îi pune în încurcătură pe psihologi şi cercetători

Ca mulţi alţi actori comici, Robin Williams (foto), care s-a sinucis, luni, căzuse pradă depresiei. Înaintea lui au fost Lenny Bruce (comic de stand-up), mort din cauza unei supradoze, Richard Pryor care a încercat să se sinucidă dându-şi foc, John Belushi şi Chris Farley au murit şi ei în urma unor supradoze. Şi alţi actori comici, printre care Jim Carrey şi Ben Stiller, sunt maniaco-depresivi. În 2011, la Los Angeles, proprietarul clubului de stand-up Laugh Factory s-a hotărât să asigure umoriştilor săi şedinţe gratuite de psihoterapie. "Chiar este necesar. Nu mai pot suporta să îi văd pe toţi cum se autodistrug", spunea atunci managerul clubului, Jamie Masada.

Umoriştii încearcă să-şi ascundă ratarea

Asocierea dintre umor şi o tulburare mentală apare încă de la începuturile genului stand-up. Câţiva istorici au văzut în interpretul de vodevil Charlie Case precursorul acestei forme de monolog comic, pe care o practica încă din anii 1890. A făcut o depresie şi probabil s-a sinucis, chiar dacă versiunea oficială a fost că a murit accidental încercând să îşi cureţe pistolul.
În anii 1980, de această problemă s-au ocupat psihologii americani Seymour şi Rhoda Fisher, ideea lor fiind că umoriştii profesionişti încep prin a-i face să râdă pe colegii de clasă fiindcă viaţa lor acasă este deosebit de stresantă. Ei au intervievat circa 40 de comici, pe care i-au supus la teste, ajungând la concluzia că majoritatea umoriştilor cresc într-un mediu haotic, cu mame indiferente sau foarte critice. "Credem că umoriştii încearcă să fie comici şi ca să arate că nu sunt nişte rataţi", arată cei doi psihologi.

Pentru a avea haz, comicul se pune în situaţii stânjenitoare

Studii mai recente par a confirma această tendinţă spre instabilitate psihică. Un articol publicat la începutul acestui an în British Journal of Psychiatry arăta că umoriştii au multe trăsături de caracter specifice profilului psihotic, cum ar fi introversiunea, impulsivitatea şi comportamentele asociale (500 de comici au răspuns la chestionare). Actorii ne-comici intervievaţi sunt mai puţin aproape de profilul psihotic. Frecvenţa depresiei la comici este greu de verificat din punct de vedere ştiinţific, chiar dacă pare a se confirma în realitate prin cazurile unor comici celebri. Profesorul de psihologie Peter McGraw, specializat în studierea umorului, consideră că imaginea comicului tulburat psihic se datorează în primul rând faptului că, pentru a-i face pe oameni să râdă, comicul trebuie să îşi dezvăluie slăbiciunile şi să se prezinte în situaţii stânjenitoare. Cu alte cuvinte, pentru a fi comic, trebuie să dea impresia că nu se simte prea bine.
O echipă de la Laboratorul de cercetări asupra umorului al Universităţii Colorado a efectuat o cercetare în această privinţă: a cerut unui număr de 20 de persoane să scrie întâmplări amuzante şi altor 20, întâmplări interesante, invitând apoi studenţii să aleagă autorii care li se păreau cei mai tulburaţi din punct de vedere psihologic. Cei care scriseseră întâmplări amuzante au fost consideraţi în mod sistematic cei mai tulburaţi.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.