Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE:Ce se întamplă cand Rusia "ajută" un stat vecin

Ziarul de Vrancea
13 aug 2014 278 vizualizări
Postul de radio RFE/RL a găsit similitudini între intervenţia "umanitară" forţată de Moscova în Ucraina şi alte ajutoare trimise de Rusia ţărilor din apropiere de-a lungul timpului n în toate cazurile, pentru statele "ajutate" s-a terminat prost

Aproape 300 de camioane ruseşti se îndreaptau ieri spre graniţa cu Ucraina, iar Moscova a dat asigurări că acestea transportă ajutoare umanitare. Însă numeroase state sunt sceptice, în special din fostul bloc sovietic, care nu au uitat "asistenţa" oferită de Rusia sub forma unei invazii militare. Postul de radio RFE/RL a prezintat, în ediţia online, cele mai importante cazuri în care ajutorul oferit de Rusia s-a dovedit, în final, doar o strategie pentru o invazie militară.
Astfel, în perioada războiului care a avut loc în 1992-1993 în Abhazia, Rusia a trimis o coloană de camioane cu ajutoare umanitare în oraşul separatist Tkvarceli, aflat sub asediul armatei georgiene. Populaţia civilă din Tkvarceli se afla în pragul disperării, iar oficialii georgieni au acceptat asistenţa umanitară oferită de Rusia, care a adoptat oficial o poziţie neutră în timpul războiului, în pofida susţinerii tacite pentru separatiştii abhazi.
Moscova, înfuriată de atacul forţelor georgiene asupra unui elicopter rus de transport cu peste 50 de persoane la bord, a adăugat în secret, pe lângă medicamente şi alimente, rachete, mitraliere şi artilerie grea. Aceasta le-a permis separatiştilor abhazi să înfrângă armata georgiană, să preia controlul asupra capitalei Suhumi şi să declare de facto independenţa Abhaziei. Misiunea de ajutor umanitar a fost condusă de ministrul pentru Situaţii de Urgenţă, Serghei Şoigu, în prezent ministru al Apărării în Guvernul de la Moscova.

Lituania, Letonia, Estonia, Ungaria şi Cehoslovacia

Asemenea altor incursiuni pe teritoriul statelor din Europa de Est aflate sub influenţa Moscovei, invadarea Cehoslovaciei de trupele URSS, în 1968, a fost o operaţiune militară evidentă. Unii oficiali de la Kremlin au afirmat, însă, cu cinism, că, de fapt, a fost o misiune umanitară pentru a salva Cehoslovacia. La 20 august 1968, 200.000 de militari din statele membre ale Pactului de la Varşovia au trecut graniţa şi au aterizat în Praga, preluând controlul asupra oraşului în doar două zile. În urma operaţiunii au fost ucişi peste 100 de cehoslovaci.
În Ungaria, ample proteste anti-sovietice au avut loc în octombrie 1956 sub conducerea premierului reformist Imre Nagy. În câteva zile, trupele sovietice au invadat ţara, iar 1.000 de tancuri au intrat în Budapesta. Aproape 30.000 de persoane au fost ucise în operaţiunile de reprimare a manifestaţiilor.
În 1939, Moscova a făcut presiuni asupra statelor baltice să semneze acorduri mutuale de asistenţă care acorda Guvernului sovietic dreptul să stabilească baze militare în cele trei ţări. Uniunea Sovietică a folosit acordurile pentru a declanşa invazii aproape simultane, iar trupele sovietice au intrat în Lituania la 16 iunie 1940, urmate o zi mai târziu de Letonia şi Estonia.
Pe de altă parte, numeroşi observatori au remarcat, ironic, că Rusia, care s-a opus categoric deschiderii unor coridoare umanitare în Siria, invocă necesitatea asistenţei umanitare în alte regiuni, în special în estul Ucrainei, în condiţiile în care Occidentul şi Kievul denunţă susţinerea acordată de Moscova separatiştilor proruşi.

"Cinismul ruşilor este fără limite"

Ucraina nu va permite să pătrundă pe teritoriul său "niciun convoi umanitar al lui (Vladimir) Putin" destinat regiunilor din estul ţării devastate de conflict, a declarat ieri ministrul de Interne Arsen Avakov. "Niciun «convoi umanitar» al lui Putin nu va trece prin regiunea Harkov", în nord-estul ţării, aflată sub controlul Guvernului de la Kiev şi evocată de către Moscova ca punct de intrare pe teritoriul ucrainean. "O asemenea provocare cinică a agresorului teritoriului nostru este inacceptabilă", a adăugat el, într-un mesaj postat pe Facebook. Premierul Arseni Ianţeniuk a subliniat, la rândul său, în cadrul Consiliului de miniştri, că Ucraina nu poate accepta ajutorul "decât în cadrul dreptului internaţional şi exclusiv al Crucii Roşii".
"Cinismul ruşilor este fără limite. Mai întâi ne livrează tancuri, (lansatoare de rachete multiple) Grad, terorişti şi bandiţi care ucid ucraineni, apoi apă şi sare", a adăugat el.

Cel mai prestigios premiu din matematică, decernat pentru prima dată unei femei

O americancă de origine iraniană a devenit prima femeie din lume care a câştigat cea mai prestigioasă recompensă din matematică, medalia Fields, considerată echivalentul premiului Nobel. Maryam Mirzakhani s-a născut în 1977, la Teheran, şi este profesor la Universitatea Stanford din California, după ce şi-a obţinut doctoratul la Harvard în 2004. Ea împarte medalia Fields pe 2014, atribuită la fiecare patru ani, cu alţi trei matematicieni. Aceştia sunt Artur Avila - un francez de origine braziliană care este directorul departamentului de cercetare la Centrul naţional de cercetări ştiinţifice, Manjul Bhargava - profesor american la Universitatea Princeton - şi Martin Hairer - cercetător austriac la Universitatea Warwick din Marea Britanie.
Medalia Fields a fost înmânată ieri la Congresul internaţional al matematicienilor, care este organizat în acest an la Seul.
Maryam Mirzakhani este o specialistă în geometria formelor neobişnuite şi a descoperit noi metode pentru calcularea volumelor unor obiecte cu suprafeţe curbate. Ea a primit anterior premiul Blumental pentru rezultate deosebite în domeniul matematicii pure, în anul 2009, şi premiul Satter, oferit de Societatea americană de matematică, în 2013. "Este o mare onoare şi voi fi fericită dacă acest premiu le va încuraja pe tinerele femei cercetătoare şi pe matematiciene", a declarat Maryam Mirzakhani, într-un comunicat publicat pe site-ul Universităţii Stanford. "Sunt convinsă că multe alte femei vor primi această recompensă în anii următori", a adăugat ea.
Medalia Fields este atribuită începând din 1936 unui număr de cel mult patru matematicieni mai tineri de 40 de ani. Laureaţii primesc fiecare un cec de 15.000 de dolari canadieni (circa 11.000 euro).
Într-o epocă în care femeile au ajuns la paritate cu bărbaţii în numeroase discipline ştiinţifice, matematica a rămas un domeniu dominat copios de bărbaţi, care obţin circa 70% din doctoratele în matematică din Statele Unite. Din totalul celor 55 de laureaţi, se remarcă 13 americani şi 12 francezi, cele două ţări obţinând cel mai adesea această recompensă.


Un cătun francez se numeşte "Moarte Evreilor"

Problema schimbării denumirii cătunului "Moarte Evreilor", cerută de Centrul Simon Wiesenthal, va fi înscrisă pe ordinea de zi a următorului Consiliu municipal din satul francez Courtemaux, a anunţat ieri un oficial local. "Ne vom ocupa de această problemă la începutul lui septembrie" şi vorm găsi un "nou nume pentru cătun", a declarat Serge Montagne, un adjunct al primarului acestui sat din Loiret, un departament situat la sud de Paris. Numele cătunului a "rămas în cadastru", a precizat Montagne, dar adresa celor câteva case din zonă este "drumul Louzouer la nivel poştal din 1992".
Într-un mesaj adresat ministrului de Interne, Bernard Cazeneuve, Centrul Simon Wiesenthal, "şocat să descopere existenţa unui sat în Franţa numit oficial Moarte Evreilor", a cerut redenumirea lui.

A murit "icoana Hollywoodului"

Actriţa Lauren Bacall, "icoana epocii de aur" a Hollywoodului, a decedat la vârsta de 89 de ani, a anunţat marţi familia celui care a fost soţul ei, Humphrey Bogart. Actriţa americană a decedat în urma "unui accident cardio-vascular", informează site-ul dedicat celebrităţilor TMZ. Saptămânalul Variety precizează că ea a murit la domiciul său, în imobilul Dakota din New York.
Lauren Bacall a fermecat cinematograful hollywoodian, în cei peste 60 de ani de carieră, prin vocea profundă şi ochii săi albaştri. Nascută pe 16 septembrie 1924, la New York, Betty Joan Perske, numele adevărat al actriţei, a fost singura fiică a unor imigranţi evrei din familia fostului preşedinte israelian Shimon Peres.
Ea a devenit celebră cu rolul din filmul "To Have and Have Not" al lui Howard Hawks, la vârsta de 19 ani, în 1944, alături de Humphrey Bogart, cu care a format un cuplu legendar. A fost soţia lui Bogart timp de 12 ani, până la decesul actorului, în 1957.

Numărul lucrătorilor români din Marea Britanie a atins un nivel record

Numărul lucrătorilor români şi bulgari din Marea Britanie a atins un nou nivel record, după ce la începutul anului au fost ridicate toate restricţiile pe piaţa muncii britanice pentru cetăţenii din România şi Bulgaria. Astfel, datele publicate de Biroul naţional de statistică din Marea Britanie arată că în această ţară erau 153.000 de români şi bulgari care lucrau în această ţară în al doilea trimestru al acestui an, cu 13.000 mai mulţi (sau 9%) faţă de perioada similară a anului trecut. Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2012, în al doilea trimestru din 2014 erau cu 47% mai mulţi români şi bulgari care lucrau în Marea Britanie, iar dacă se ia ca referinţă perioada similară din 2011, creşterea este de 59%.
MigrationWatch, care susţine impunerea unor controale mai severe asupra imigranţilor din Marea Britanie, a estimat că 50.000 de români şi bulgari vor sosi anual pe teritoriul britanic în următorii cinci ani.
Un raport publicat în februarie de Observatorul pentru migraţie de la Universitatea Oxford menţiona că şase din 10 imigranţi români şi bulgari ce trăiau anul trecut în Marea Britanie au susţinut că sunt liber-profesionişti (faţă de o proporţie de 14% în rândul cetăţenilor britanici), ceea ce le permitea să aibă acces la sistemul de ajutoare sociale britanic.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.