Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Cum sunt spălaţi ruşii pe creier:Zborul MH17 este zborul MH370 dispărut în martie

Ziarul de Vrancea
21 iul 2014 283 vizualizări
Presa rusă abundă de teorii originale privind cauzele "accidentului" aviatic din Ucraina n atunci cand nu dau vina pe americani, ziariştii pro-Kremlin concluzionează sec: "adevărul nu va fi aflat niciodată"

Imaginea catastrofei prăbuşirii cursei MH17 apare complet diferit pe ecranele telespectatorilor ruşi faţă de informaţiile care le sunt prezentate occidentalilor în ultimele zile. Zborul MH17 al Malaysia Airlines era plin de cadavre încă de la decolarea din Amsterdam. Dintr-un motiv inexplicabil, MH17 s-a mutat de pe traiectoria de zbor standard pe o rută necunoscută, mutandu-se spre nord, în zonele controlate de rebeli în apropierea oraşului Donetsk. Avionul a fost reasigurat recent şi accidentul a fost rezultatul greşelilor militare ucrainiene care au confundat avionul cu aeronava preşedintelui Vladimir Putin. În plus, catastrofă aeriană din Ucraina face partea dintr-o conspiraţie americană de a provoca un război cu Rusia. Acestea sunt unele dintre variantele aberante pe care presa din Rusia le oferă telespectatorilor, în încercarea de a explica tragedia prăbuşirii cursei MH17. O altă teorie promovată în presă rusească spune că zborul MH17 este de fapt zborul MH370, avionul companiei Malaysia Airlines care a dispărut în Oceanul Indian. Potrivit acestei teorii, avionul nu a dispărut deloc, ci "a fost dus la o bază militară americană, Diego-Garcia". Conspiraţia referitoare la cele două avioane merge mai departe, mass-media din Rusia evidenţiind faptul că paşapoartele victimelor, găsite la locul accidentului, sunt noi, deşi a existat o explozie şi un incendiu. Ceea ce, potrivit televiziunilor ruseşti, poate însemna că "paşapoartele au fost aruncate acolo după prăbuşirea avionului".

Poezii lacrimogene

Atunci cand evită teoriile conspiraţioniste, presa pro-Kremlin relativizează vina părţilor implicate. "Presa occidentală ştie deja cine este responsabil de prăbuşirea avionului de linie. Evident, este Rusia", scrie ziarul popular Komsomolskaia Pravda, acuzând occidentalii că trag concluzii pripite încă înainte de începutul anchetei. "Vinovaţii au fost numiţi", titrează la rândul său cotidianul de mare tiraj Moskovski Komsomolets, amintind că Statele Unite au minţit deja acuzându-l pe Saddam Hussein că deţine arme de distrugere în masă. "Este dificil să spui că se va putea distinge adevărul de minciună în această minunată nouă lume a informaţiei", adaugă ziarul. Jurnalul oficial Rossiiskaia Gazeta arată la rândul său spre autorităţile de la Kiev, acuzându-le că refuză cooperarea cu Moscova. "Kievul nu este presat să răspundă la cele 10 întrebări despre Boeing", adaugă publicaţia, referindu-se la o serie de întrebări difuzate de Ministerul rus al Apărării la adresa autorităţilor ucrainene, pentru a face lumină în cazul tragediei.
"Catastrofa nu este numai în cer, ci şi în relaţiile dintre Rusia şi Occident", scrie şi Nezavissimaia Gazeta. "Epava Boeingului este pe cale să cadă asupra Rusiei", subliniază cotidianul Kommersant, apreciind că rezultatul anchetei va determina viitorul relaţiilor dintre Moscova şi Occident. Dacă ancheta dezvăluie responsabilitatea Rusiei în cazul prăbuşirii avionului, Moscova va fi din nou percepută de Occident ca un "Imperiu al Răului", apreciază expertul Aleksandr Golţ, citat de jurnal. Novîie Izvestia a publicat la rândul său un poem al celebrului poet rus Evgheni Evtuşenko, atribuind responsabilitatea morţii celor 298 de persoane de la bordul cursei MH17 ambelor tabere. "Şi plâng, fratele vostru nenumit/Iertaţi-mă pentru asta. Sunt vinovat", scrie publicaţia.
Rezultatul modului în care presa rusească tratează catastrofă aeriană din Ucraina este că cetăţenii ruşi ştiu că, în cel mai bun caz, prăbuşirea este un accident nefericit cauzat de armată ucraineană, dar pe care Occidentul încearcă să îl pună pe seama Rusiei.

Putin riscă izolarea internaţională

Rusia riscă să se confrunte cu o izolare crescândă după catastrofa avionului malaysian, în condiţiile în care opinia publică occidentală se mobilizează împotriva preşedintelui Vladimir Putin, care, de asemenea, ar putea fi ţinta criticilor şi în plan intern, consideră unii experţi. "Se constată o confruntare majoră între Rusia şi Occident. Izolarea Rusiei se va accentua în mod constant", a declarat Iuli Nisnevici, expert la Universitatea de studii economice din Moscova. "Dacă ancheta va acuza Rusia, aceasta va reprezenta o catastrofă pentru ţară", subliniază, la rândul său, expertul independent Evgheni Gontmaher.
În afară de responsabilitatea uneia dintre cele două părţi în catastrofa aviatică din Ucraina, analiştii consideră că divergenţele dintre Rusia şi Occident vor lua amploare. "Situaţia se va înrăutăţi", explică Gontmaher, care consideră că Rusia ar putea fi izolată asemenea Iranului. "Mă tem că ne îndreptăm spre o astfel de evoluţie", a apreciat expertul. Pe de altă parte, dacă ancheta va confirma responsabilitatea Moscovei în catastrofa aviatică din Ucraina, Vladimir Putin riscă să se confrunte cu un val de critici şi pe plan intern, ceea ce va reprezenta o lovitură pentru popularitatea sa, aflată în acest moment la cel mai ridicat nivel.
Moartea celor 298 de persoane în tragedia aviatică din estul Ucrainei riscă "să fie începutul sfârşitului pentru preşedintele rus", afirmă, la rândul său, jurnalistul de opoziţie Ivan Iakovina, pe site-ul de ştiri Novîie Vremia.
Unii analişti au făcut chiar o paralelă cu regimul fostului preşedinte libian Muammar Kadhafi, considerat instigatorul atentatului care a provocat explozia zborului 103 al companiei Pan Am, la Lockerbie, în 1998, provocând moartea a 270 de persoane. Critică la adresa politicii Kremlinului, Iulia Latinina a apreciat tragedia avionului malaysian drept "un al doilea Lockerbie", la postul de radio Ecoul Moscovei.


Cu cine ar trebui să se bată israelienii în Faşia Gaza

Conflictul dintre israelieni şi palestinieni nu dădea vreun semn de scădere în intensitate ieri, a 14-a zi a operaţiunii militare israeliene, în pofida îndemnurilor comunităţii internaţionale la un armistiţiu, relatează AFP, care prezintă pricipalele grupări palestiniene.

Hamas, care se află la putere în Fâşia Gaza din 2007, este creditat de către Institutul Internaţional de Studii Strategice (IISS) cu aproximativ 20.000 de combatanţi, dintre care 10.000 - cel mai bine antrenaţi - în cadrul aripii armate Brigăzile Ezzedine al-Qassam. Acestea poartă numele unui lider al Revoltei Arabe din perioada 1936-1939 împotriva mandatului britanic în Palestina, ucis în 1935. Acestor combatanţi li se alătură peste 10.000 de membri Hamas integraţi în forţele de securitate de la Gaza, în special Forţa Executivă. În arsenalul lor, de contrabandă sau artizanal, se regăsesc mine, rachete, mortiere şi arme uşoare. Brigăzile sunt dotate cu rachete de artilerie cu rază lungă de acţiune, şi anume de tip M75, o adaptare locală a sistemului Fajr-5, de fabricaţie iraniană, care au ajuns la o distanţă de până la 80 de kilometri de Fâşia Gaza, în atacuri asupra Tel Avivului şi Ierusalimului. Potrivit site-ului grupării (www.qassam.ps), aceasta a apărut la jumătatea lui 1991, în timpul Primei Intifada, în urma unor tentative de lansare a unei reţele armate, încă din 1984, a celor care au creat Hamas în 1987. Numărul combatanţilor "este cunoscut doar de către Comandamentul Brigăzilor", se arată pe site.

Moştenirea lui Arafat

Jihadul Islamic, a doua forţă combatantă din Fâşia Gaza, după Hamas, are ca aripă armată gruparea Brigăzile Al-Qods (Ierusalim), care afirmă că dispun de "aproximativ 8.000" de oameni şi care sunt echipate, de asemenea, cu sistemul de tip Fajr-5. Creată în 1980, de inspiraţie iraniană, aceasta este prima organizaţie islamistă palestiniană care s-a angajat în lupta armată.
Comitetele Rezistenţei Populare (CRP), fondate în 2000, sunt o organizaţie armată radicală, Brigăzile Salaheddine (Saladin) fiind aripa lor armată. Create de către elemente de securitate din cadrul Fatah (mişcarea lui Yasser Arafat, prezidată în prezent de către Mahmoud Abbas), acestora li s-au alăturat transfugi din organizaţii naţionaliste, ca de exemplu islamişti, şi nu au o ideologie proprie. În iunie 2006 ei au participat, împreună cu Brigăzile Ezzedine al-Qassam şi o grupare salafistă - Armata Islamului -, la răpirea militarului israelian Gilad Shalit, eliberat în octombrie 2011 în schimbul a 1.027 de palestinieni deţinuţi de către Israel.
Salafişti jihadişti, care acuză Hamas de slăbiciune în faţa Israelului şi în aplicarea legi islamice, revendică câteva sute de membri, în mare parte nemulţumiţi de Hamas şi alte mişcări, împărţiţi între Jaish al-Islam, Jund Ansar Allah, Tawhid wal Jihad, Jaish al-Oumma, Ansar al-Sunna şi, de dată recentă, o coaliţie intitulată Majlis Shura al-Mujahideen.
Mai puţin vizibile de la victoria obţinută de către Hamas, în 2007, sunt grupările armate din cadrul mişcărilor care fac parte din Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei (OLP), ca Brigăzile Martirilor Al-Aqsa - provenind din Fatah, sau Brigăzile Abu Ali Mustafa - aripa militară a Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei (FPEP, stânga naţionalistă).

Preşedintele Franţei îşi pune pirostriile

Preşedintele Franţei, François Hollande, ar urma să îşi oficializeze relaţia cu Julie Gayet în luna august, la şapte luni după dezvăluirea în media a relaţiei sale cu actriţa franceză, conform unor surse citate de publicaţia Le Parisien. "De trei luni se aude că îşi va oficializa relaţia cu Julie Gayet pe 12 august, când se vor căsători", a declarat o sursă din interiorul Partidului socialist francez, care l-a susţinut pe François Hollande la alegerile prezidenţiale din 2012. Totodată, cotidianul francez Midi Libre relatează că, pe 12 august, François Hollande va împlini vârsta de 60 de ani, acesta fiind motivul pentru care respectiva zi a fost vehiculată în mediile politice franceze ca dată a căsătoriei sale cu Julie Gayet. Pe de altă parte, François Hollande a evitat să comenteze acest subiect. Astfel, Hollande a declarat pe 14 iulie, de Ziua naţională a Franţei, că "viaţa privată trebuie să rămână viaţă privată". "Atunci când voi avea informaţii, vi le voi comunica, dar nu am niciuna", a spus atunci preşedintele Franţei.
În ianuarie, François Hollande, care pe atunci avea o relaţie cu jurnalista Valérie Trierweiler, a fost surprins de fotografii revistei Closer ieşind dintr-un imobil unde acesta se întâlnea de obicei cu actriţa Julie Gayet. În cursul aceleiaşi luni, preşedintele Franţei a anunţat încetarea relaţiei sale cu Valérie Trierweiler, fosta Prima Doamnă a Franţei.
Valérie Trierweiler şi François Hollande nu au fost căsătoriţi, o situaţie fără precedent în Franţa pentru o Primă Doamnă. Însă acest lucru nu a împiedicat-o pe Valérie Trierweiler să participe la activităţi oficiale ale partenerului său, călătorii în străinătate sau ceremonii la Paris.
François Hollande a mai avut o relaţie cu Ségolène Royal, actualul ministru al ecologiei, dezvoltării durabile şi energiei, cu care are patru copii.

Pierderea în greutate este benefică la orice vârstă

Excesul de greutate constituie un factor evident de risc cardiovascular. Un studiu amplu realizat de cercetători britanici arată că pierderea în greutate are efecte pozitive la orice vârstă, scrie passionsante.be.
Circa 1.200 de bărbaţi şi femei au fost observaţi de la naştere până la 68 de ani. S-au strâns date despre greutatea lor în copilărie, adolescenţă şi apoi, la 36, 43, 53 şi 60-64 de ani. Acestea au fost puse în relaţie cu date privitoare la sănătatea cardiovasculară (ateroscleroză, hipertensiune, evenimente cardiace, dar şi cu alţi parametri, ca grosimea peretelui carotidei). Cercetările, coordonate de o echipă de la University College din Londra, arată clar că, la orice vârstă, adulţii care reuşesc să treacă la o categorie de IMC (indice de masă corporală) inferioară (de la obezitate la greutate în exces, de la greutate în exces la greutate satisfăcătoare) şi să se menţină la acelaşi nivel, prezintă un risc cardiovascular mult mai mic.
Coordonatorul cercetărilor consideră că această constatare este o pârghie importantă pentru politicile de sănătate publică, studiul arătând că numai o mică parte dintre participanţi a reuşit să coboare suficient indicele de masă corporală şi să îl menţină. Alimentaţia şi activitatea fizică rămân două elemente importante în atingerea acestui scop, încheie studiul.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.