MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Paul Bismuth riscă zece ani de închisoare
Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy a fost plasat în arest preventiv ieri dimineaţa, într-un dosar privind presupuse fapte de trafic de influenţă, o măsură dispusă pentru prima dată împotriva unui fost şef de stat în Republica a V-a. Această măsură judiciară a fost dispusă în contextul unor zvonuri tot mai insistente potrivit cărora Nicolas Sarkozy ar urma să revină pe scena politică pentru a prelua, la toamnă, conducerea partidului său, UMP (dreapta, în opoziţie), afectat de o criză fără precedent într-un scandal implicând facturi false. Sarkozy a sosit cu puţin înainte de ora locală 8.00 (9.00, ora României), la bordul unei maşini negre cu geamuri fumurii care abia şi-a croit drum printre cameramani către parcarea sediului Direcţiei Centrale a Poliţiei Judiciare (DCPJ) din Nanterre, la periferia de vest a Parisului. O sursă judiciară a declarat ulterior pentru AFP că fost preşedinte a fost plasat în arest preventiv.
Un post "de prestigiu" la Monaco
Sarkozy şi, înaintea lui, fostul preşedinte Jacques Chirac, au fost inculpaţi în afaceri judiciare, dar, niciodată până acum, nu au fost plasaţi în arest preventiv. Avocatul lui Nicolas Sarkozy, Thierry Herzog, se află în arest preventiv de luni, dar şi doi magistraţi de rang înalt - Gilbert Azibert şi Patrick Sassoust. Anchetatorii vor confrunta versiunile celor patru arestaţi.
Ei caută să stabilească dacă fostul preşedinte din perioada 2007-2012 a acţionat în vederea obţinerii unor informaţii de la magistratul de rang înalt Gilbert Azibert despre o decizie a justiţiei care-l viza, în schimbul promisiunii unui post "de prestigiu" la Monaco. Din punct de vedere juridic, traficul de influenţă este pedepsit, în mai multe articole din Codul Penal, cu pedepse care pot merge până la zece ani de închisoare şi aplicarea unei amenzi în valoare de 150.000 de euro, în funcţie de circumstanţe. Aceste cuantumuri sunt, în acest dosar, foarte teoretice. Nimeni nu este vizat, la ora actuală, de acest capăt de acuzare, nu s-a pronunţat vreo inculpare şi nu se cunosc eventualele capete de acuzare care ar putea să fie reţinute.
Fostul preşedinte, pus sub ascultare
Cazul a apărut în primăvara lui 2013. Mai mulţi apropiaţi ai lui Nicolas Sarkozy au fost plasaţi sub ascultare în cadrul anchetei asupra acuzaţiilor de finanţare din Libia, de către fostul dictator Muammar Kadhafi, a campaniei pentru alegerile prezidenţiale, în urma cărora Sarkozy a devenit preşedinte. Unul dintre ei, Michel Gaudin, un fost şef al Poliţiei Naţionale franceze şi un fost prefect al poliţiei din Paris, a purat mai multe conversaţii, interceptate de către anchetatori. El pare că vrea, însă fără rezultat, să se informeze despre ancheta libiană de la şeful Serviciului de Informaţii Interne Patrick Calvar. Judecătorii au decis, atunci, - o decizie fără precedent în Franţa - să-l plaseze şi pe fostul preşedinte al Republicii sub ascultare, şi anume pe telefonul pe care acesta îl utiliza, sub o identitate falsă - "Paul Bismuth" - pentru a discuta cu Herzog. Discuţiile între cei doi pot sugera că au încercat să obţină informaţii de la Gilbert Azibert despre o decizie crucială în alt caz, fără legătură cu dosarul libian, şi anume dosarul Liliane Bettencourt. Nicolas Sarkozy a beneficiat de neînceperea acţiunii judiciare în acest caz de presupus abuz asupra miliardarei franceze, în detrimentul acesteia. Conţinutul discuţiilor lui Sarkozy cu avocatul său vizau agendele fostului preşedinte, confiscate în cazul Bettencourt. Justiţia a optat să păstreze aceste documente care ar putea să-i servească în alte anchete.
Vizat şi în alte anchete
În dosarul în care Sarkozy a fost arestat preventiv, poliţişti îl vor putea audia pe fostul preşedinte timp de până la 24 de ore, un mandat care poate fi prelungit o singură dată. La finalul acestei măsuri coercitive, fostul şef al statului poate să fie eliberat, fără să fie angajate proceduri judiciare împotriva sa, sau poate să fie prezentat în faţa unui judecător de instrucţie care îl poate inculpa.
Însă obstacolele judiciare se multiplică în calea unei eventuale reveniri a lui Nicolas Sarkozy în viaţa politică. În afară de dosarele finanţării libiene şi cu privire la presupuse fapte de trafic de influenţă, Parchetul din Paris a încredinţat unor judecători specializaţi în cauze financiare o anchetă pentru "fals şi uz de fals", "abuz de încredere" şi "tentativă de escrocare", de această dată în legătură cu finanţarea campaniei lui Sarkozy din alegerile prezidenţiale din 2012. Mitingurile sale par că au fost finanţate în mare parte de către UMP, cu scopul de a masca o depăşire a plafonului autorizat.
Poliţiştii îşi pun întrebări şi despre caracterul regulat al contractelor încheiate între Palatul Elysée şi nouă institute de sondarea opiniei publice, pe parcursul mandatului de cinci al lui Sarkozy.
Deputaţii eurofobi au întors spatele la intonarea imnului UE
"indivizi fără ruşine", au fost catalogaţi de colegii lor din Parlamentul European
Prima sesiune a Parlamentului European (PE) a început ieri într-o atmosferă tensionată, eurodeputaţi eurofobi manifestându-şi ostilitatea faţă de proiectul european şi provocând reacţii de indignare din partea altor parlamentari. Câteva zeci de deputaţi din cadrul unor partide eurofobe s-au întors cu spatele în momentul în care în hemiciclu a răsunat imnul european. Eurodeputaţi indignaţi şi-au exprimat furia în mesaje postate pe Twitter. Deputatul din cadrul formaţiunii franceze UMP Philippe Juvin (dentru-dreapta), i-a catalogat pe eurofobi "debili, la 100 de ani de la sinuciderea în grup", referindu-se la împlinirea unui secol de la Primul Război Mondial. "Respingerea fraternităţii nu va contribui la avansarea lucrurilor", a declarat într-un mesaj postat pe reţeaua de socializare eurodeputata franceză Sylvie Goulard, furioasă pe aceşti "indivizi fără ruşine". "Unii dintre aleşii eurofobi şi eurosceptici au rămas aşezaţi, alţii au întors spatele când s-a cântat imnul european. Inconsecvenţă!", a comentat deputatul PPE Constance Le Grip.
Martin Schulz, reales preşedinte al Parlamentului European
Social-democratul german Martin Schulz a fost reales preşedinte al Parlamentului European, ieri, din primul tur, cu voturile principalelor forţe eurofile, şi anume PSE, PPE şi liberalii. Schulz, preşedintele în exerciţiu al instituţiei, care a fost candidatul socialiştilor la preşedinţia Comisiei Europene (CE) în alegerile europene, a obţinut 409 voturi "pentru" dintre cele 612 exprimate, din totalul de 751, în baza unui acord de coaliţie cu PPE (centru-dreapta) şi liberali. "Este o onoare şi o mare responsabilitate să fii vocea Parlamentului cetăţenilor UE. Vom continua să-l consolidăm în interesul tuturor", a declarat Schulz în primul său discurs susţinut în calitate de preşedinte al instituţiei. În contextul în care eurofobii sunt în ascensiune în noul Parlament European, el a avertizat că "cel care nu respectă regulile respectului reciproc şi demnităţii umane mă va avea împotriva lui". "Nu voi accepta asemenea lucruri", a insistat Sculz. După impunerea procesului dorit de către Parlament, care a condus la nominalizarea ca preşedinte al Comisiei Europene (CE) a candidatului care a obţinut victoria în alegeri, în acest caz PPE (centru-dreapta), Schulz s-a felicitat pentru faptul că instituţia pe care o conduce a devenit de "neocolit".
Ucraina a reluat operaţiunea "antiteroristă" contra rebelilor proruşi
Operaţiunea "antiteroristă" contra rebelilor proruşi din estul Ucrainei a fost reluată ieri dimineaţa, a anunţat preşedintele Parlamentului Oleksandr Turcinov în deschiderea şedinţei Camerei unice. "Forţele armate efectuează atacuri asupra bazelor şi bastioanelor teroriştilor", a declarat Turcinov. Preşedintele Petro Poroşenko a anunţat în noaptea de luni spre marţi că armistiţiul cu separatiştii nu a fost prelungit şi că forţele ucrainene vor "trece la atac".
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, va purta "întreaga responsabilitate" pentru războiul din estul ţării, a reacţionat omologul său rus, Vladimir Putin. Ministerul rus de Externe a avertizat că autorităţile ucrainene vor trebui "să răspundă" pentru crimele comise împotriva civililor din estul ţării. "Cerem autorităţilor ucrainene să nu bombardeze oraşe şi sate, să revină la un armistiţiu real, nu fictiv, pentru a proteja vieţile civililor", a comunicat Ministerul rus de Externe.
Snowden cere Rusiei prelungirea azilului temporar
Fostul analist al Agenţiei Naţionale de Securitate a Statelor Unite (NSA), Edward Snowden, a cerut autorităţilor ruse să-i prelungească cu un an azilul temporar care expiră pe 1 august 2014, scrie ziarul Izvestia. Potrivit unei surse din Serviciul Federal de Migraţie (FMS), organul însărcinat cu tratarea unor asemenea probleme, Snowden avea ca termen limită pentru depunerea respectivei cereri data de 30 iunie. Însă această instituţie a refuzat să comenteze oficial informaţia difuzată de Izvestia, de altfel ea anunţând anterior că nu va emite o părere cu privire la o eventuală solicitare a lui Snowden.
În interviuri acordate anul trecut în Hong Kong publicaţiilor The Washington Post şi The Guardian, Snowden a deconspirat un program masiv de spionaj electronic al serviciilor secrete americane. Pentru a nu ajunge în mâinile Washingtonului, el a fugit la Moscova pe 23 iunie 2013, cu intenţia de a pleca mai departe către America Latină, unde patru ţări, Ecuador, Bolivia, Nicaragua şi Venezuela, s-au oferit să-i acorde azil politic. Dar cum exista riscul să fie capturat de Statele Unite în timpul deplasării, el a ales să rămână în zona de tranzit a aeroportului Şeremetievo din Moscova, până când autorităţile ruse i-au acordat azil politic. De atunci, el stă ascuns într-un loc secret din Rusia, iar în tot acest timp şi-a continuat dezvăluirile, cum a fost cea legată de interceptarea telefoanelor mai multor şefi de stat.
Cum se naşte o nouă ţară
Preşedintele regiunii autonome a Kurdistanului irakian, Massoud Barzani, a declarat ieri că în următoarele luni va fi organizat un referendum pe tema independenţei acestei regiuni, în timp ce ofensiva militară a insurgenţilor jihadişti amplifică temerile cu privire la divizarea Irakului. "Vom organiza un referendum în Kurdistan. Vom respecta şi vom aplica decizia poporului nostru, la fel cum sperăm că vor proceda şi alţii", a afirmat liderul kurzilor irakieni într-un interviu acordat BBC, fără să sugereze o posibilă dată pentru acest referendum, menţionând doar că "este o chestiune de luni". Anunţul său survine după ce jihadiştii suniţi din gruparea intitulată Statul Islamic din Irak şi Levant (EIIL) au proclamat un califat cu numele de "Statul Islamic" în teritoriile pe care le controlează în Siria şi Irak.
Toate aceste evoluţii amplifică temerile că Irakul s-ar putea destrăma. Turcia, pe teritoriul căreia se află de asemenea o importantă minoritate kurdă, se opune ferm unei eventuale divizări a Irakului. În schimb, independenţa Kurdistanului irakian este susţinută de premierul israelian, Benjamin Netanyahu. "În faţa avansului islamiştilor, trebuie să sprijinim aspiraţiile kurzilor pentru independenţă", a argumentat el.
În urma ofensivei începute pe 9 iunie, islamiştii din gruparea EIIL au cucerit teritorii vaste din nordul Irakului, inclusiv oraşe importante precum Mosul sau Tikrit. La rândul lor, unităţile Peshmerga, aşa-numita armată kurdă, au ocupat oraşul petrolier Kirkuk, abandonat de trupele guvernamentale în timpul retragerii lor precipitate din faţa jihadiştilor.
Microfragmente de plastic poluează 88% din suprafaţa oceanelor
Microfragmente de plastic poluează până la 88% din suprafaţa oceanelor şi afectează lanţul trofic marin, fiind înghiţite de peşti şi de alte animale, conform unui studiu al cercetătorilor spanioli. "Curenţii oceanici transportă obiecte din plastic, transformate în fragmente minuscule de radiaţiile solare, iar aceste microfragmente de plastic, care îşi pot păstra forma timp de sute de ani, au fost detectate în 88% din eşantioanele prelevate de la suprafaţa oceanelor, în timpul expediţiei Malaspina, din 2010", a declarat coordonatorul studiului, Andrés Cózar, de la Universitatea Cadiz din Spania. Acest studiu confirmă, de asemenea, existenţa a cinci mari zone de convergenţă, la suprafaţa cărora se acumulează aceste deşeuri din plastic şi care corespund celor cinci mari sisteme circulatorii ale apei din jurul Pământului. Cu toate acestea, suprafaţa oceanelor nu poate fi singura destinaţie a acestor microdeşeuri, deoarece, după cum indică acest studiu, o mare parte a acestor deşeuri se află probabil în lanţul trofic marin, absorbite de animalele marine şi depuse pe fundul oceanelor.
Principalele reziduuri regăsite în aceste deşeuri sunt polietilena şi polipropilena, polimeri utilizaţi în fabricarea articolelor casnice precum saci menajeri, recipiente din plastic pentru alimente şi băuturi, obiecte folosite în bucătărie şi jucării. "Vestea bună este că răspândirea acestor deşeuri de plastic este mult mai redusă decât ne-am aştepta, însă marea problemă este de a determina încotro se îndreaptă toate microfragmentele de plastic care pătrund în ocean", a precizat Carlos Duarte, coordonatorul expediţiei Malaspina.
Cercetătorii au estimat că pe suprafaţa oceanelor plutesc între 7.000 şi 35.000 de tone de deşeuri de plastic.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Bilanţul militarilor ruşi în Ucraina a depăşit 50.000 de morţi, fără a lua în calcul decesele din Doneţk şi Luhansk
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
danb, acum 3578 zile, 8 ore, 43 minute, 28 secunde 
