Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Un militar divizează America:Erou sau dezertor?

Ziarul de Vrancea
3 iun 2014 234 vizualizări
Eliberarea în Afganistan a sergentului Bowe Bergdahl, primită cu mândrie de către oficiali americani civili şi militari, a provocat o polemică asupra condiţiilor capturării sale, unii tovarăşi de arme neezitând să-l acuze de dezertare şi cerând să fie sancţionat.

Casa Albă şi Pentagonul şi-au exprimat satisfacţia faţă de faptul că a fost onorată promisiunea de a nu lăsa un camarad pe teren şi faţă de recuperarea unui militar ţinut prizonier cinci ani, chit că a fost schimbat cu cinci cadre talibane. Pancarte pe care se putea citi mesajul "Bowe, în sfârşit liber" au invadat străzile oraşului Hailey (Idaho), unde a crescut, însă o polemică asupra circumstanţelor dispariţiei sale - pe 30 iunie 2009, pe când se afla într-un avanpost, în provincia Paktika (est) - s-a instalat rapid. Anumiţi militari, inclusiv membri din unitatea sa, îl acuză că nu şi-a făcut datoria şi a abandonat postul, chiar că a dezertat şi a vrut să fugă în India. "Este în siguranţă şi a venit timpul să se spună adevărul", afirmă Nathan Bradley Bethea, un fost ofiţer, care a participat la căutări. "Iar adevărul este că Bergdahl era un dezertor şi că militari din unitatea sa au murit încercând să-l găsească", scrie el într-un articol publicat pe site-ul The Daily Beast. Şase militari au fost ucişi, potrivit acestuia, în vara lui 2009, în operaţiunile de căutare.

Promovat în două randuri

Militarul din cadrul "Blackfoot Company", în vârstă de 23 de ani la vremea respectivă, a părăsit baza pe jos, lăsând în urmă casca şi arma, dar luând busola, acuză Bethea, exprimându-şi totodată "compasiunea" faţă de suferinţele lui Bowe Bergdahl în cursul detenţiei. Un grup - "Bowe Bergdahl is NOT a hero" - a postat pe Facebook o petiţie prin care cere ca militarul să fie "pedepsit" pentru abandonarea postului. "A plecat. El era acolo pentru a ne proteja şi, în loc să facă asta, a hotărât să-şi croiască propriul drum", fără să-i pese de vieţile pierdute ale militarilor care au încercat să-l găsească, a denunţat, la CNN, soldatul Jose Baggett, membru al unităţii acestuia. Potrivit colonelului Steven Warren, un purtător de cuvânt al Pentagonului, dispariţia lui Berdgahl nu a fost clasată ca o abandonare a postului sau ca o dezertare. În cursul detenţiei, el a fost de altfel "promovat în două rânduri" şi urmează să fie promovat la termen, din nou, în iunie.
"L-am adus acasă. Ne-am respectat principiul de a nu abandona niciodată un camarad. Va avea timp, în viitor, să gestioneze toate aceste probleme" cu privire la circumstanţele capturării sale, a pledat colonelul.
Însă oficiali americani recunosc, cu jumătate de gură, că este necesar un răspuns. "Nu avem, în continuare, o idee precisă despre ceea ce a provocat plecarea sa de la bază în acea noapte", a recunoscut, pentru CNN, un purtător de cuvânt al Pentagonului, contraamiralul John Kirby.

Riscă pedeapsa cu moartea?

Bowe Bergdhal a fost transferat duminică din Afganistan la un spital militar american în Landstuhl (Germania), unde a fost internat pe o perioadă nedeterminată. O anchetã va avea loc, potrivit unui purtător de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney. El face în continuare parte din armată şi, "evident, Departamentul Apărării va continua să evalueze toate circumstanţele din jurul detenţiei şi captivităţii sale iniţiale", a declart Carney luni. Dezertarea pe timp de război este pasibilă, teoretic, cu pedeapsa cu moartea în Statele Unite. Pe reţele de socializare, mulţi consideră că, indiferent de acţiunile din trecut, Bowe Bergdhal a suferit suficient în cei cinci ani de captivitate.
În 2004, sergentul Charles Robert Jenkins, care a dezertat din post, de la frontiera intercoreeană, în 1965, şi care a petrecut timp de aproape 40 de ani pe mâna nord-coreenilor înainte să fie eliberat, a fost condamnat la 30 de zile de detenţie.

Uraganele cu nume feminine fac de trei ori mai multe victime

oamenii au tendinţa de a subestima forţa lor şi se protejează mai puţin, potrivit unui studiu publicat în Statele Unite

Începând din anii '70, centrele de meteorologie au decis, pentru a evita să fie acuzate că ar fi sexiste, să acorde uraganelor atât prenume feminine, cât şi masculine, în alternanţă, conform unui sistem determinat dinainte. Înainte de această decizie, aceste arii depresionare erau botezate cu nume feminine, potrivit credinţei populare că stările de dispoziţie ale femeilor sunt la fel de imprevizibile ca şi furtunile.
Rezultatul acestei schimbări de denumire a avut consecinţe mortale, potrivit unui studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), ce a analizat uraganele care s-au abătut asupra Statelor Unite între 1950 şi 2012. "Un uragan cu un nume masculin face, în medie, 15,15 morţi, în timp ce un uragan cu nume feminin ucide aproximativ 41,84 persoane", spun autorii acestui studiu. "Cu alte cuvinte, acordarea prenumelui Eloise unui uragan care înainte se numea Charley poate cauza de trei ori mai multe victime", afirmă ei. Autorii acestui studiu au exclus uraganul Katrina (2005) şi Audrey (1957) din cauza numărului foarte mare de victime, care ar fi influenţat rezultatele calculelor lor. "Când vine vorba să evaluezi intensitatea unei furtuni, oamenii au tendinţa de a se baza pe prejudecăţile lor despre bărbaţi şi femei", a explicat unul dintre autorii studiului, Sharon Shavitt, profesor de marketing. "În consecinţă, furtunile cu prenume de fată, în special cele care poartă prenume foarte feminine, precum Belle sau Cindy, par mai uşoare şi mai puţin violente", a mai spus aceasta. "Este o descoperire teribil de importantă", consideră Hazel Rose Markus, profesor de ştiinţe comportamentale la Universitatea Stanford, care nu a participat însă la studiu. "Acest lucru demonstrează cât de mult asociaţiile noastre de idei ne guvernează faptele", a mai spus acesta.

Astronomii au descoperit cea mai mare "soră" a Terrei

Astronomii au descoperit o planetă telurică uriaşă, de 17 ori mai mare decât Terra, pe care au denumit-o ca pe unul dintre monştrii celebri din cinematografie, "Godzilla", şi care ar putea schimba percepţia oamenilor de ştiinţă despre originile Universului. Această planetă telurică, aflată la o distanţă de 560 de ani-lumină de Terra, a fost descoperită de misiunea Kepler. Mega-planeta, denumită Kepler-10c, are un diametru de 29.000 de kilometri, adică de 2,3 ori mai mare decât cel al Terrei. "Surpriza a fost totală atunci când am înţeles ceea ce găsisem", a declarat astronomul Xavier Dumusque, de la Centrul de astrofizică Harvard-Smithsonian. Până în prezent, astronomii nu credeau în existenţa unui astfel de "monstru teluric", deoarece, cu cât planeta este mai mare, cu atât forţa ei de atracţie gravitaţională o face să adune în jurul ei nu doar materiale solide, ci mai ales cantităţi mari de hidrogen, transformând-o astfel într-o planetă uriaşă gazoasă, precum Jupiter. "Este Godzila planetelor de tipul Terrei!", a declarat Dimitar Sasselov, directorul proiectului despre originile vieţii lansat de Universitatea Harvard. "Dar, spre deosebire de monstrul din film, Kepler-10c are implicaţii pozitive asupra vieţii", a adăugat el.
Kepler-10c, care orbitează în jurul unei stele ce seamănă foarte mult cu Soarele, într-un interval de 45 de zile, pare să fie însă prea fierbinte pentru a întreţine viaţa. Însă această mega-planetă demonstrează că Universul a fost capabil să creeze planete telurice uriaşe, chiar într-o epocă în care elementele grele necesare, precum siliciul şi fierul, erau rare (Universul primitiv conţinea doar hidrogen şi heliu).

NATO ar putea deschide o reprezentanţă permanentă în Moldova

Alianţa Nord-Atlantică ar putea deschide o reprezentanţă permanentă în R. Moldova, la solicitarea autorităţilor de la Chişinău, pe modelul celor care există în Georgia sau Ucraina, a declarat ambasadorul R. Moldova în Belgia, Mihai Gribincea. Potrivit diplomatului, Alianţa Nord-Atlantică ar putea lua în considerare, de asemenea, să trimită un ambasador în Republica Moldova, după modelul Uniunii Europene. Gribincea a calificat drept "irealiste" discuţiile referitoare la eventuala aderare a R. Moldova la NATO, în condiţiile în care sondajele arată că cetăţenii modoveni nu susţin această opţiune.
Neutralitatea R. Moldova, înscrisă în Constituţie, a devenit tema unor dezbateri la Chişinău, în urma crizei din Ucraina. Unii politicieni au sugerat modificarea Constituţiei prin referendum, în timp ce opoziţia comunistă a respins o astfel de opţiune. De altfel, preşedintele R. Moldova, Nicolae Timofti, declara, într-un interviu publicat la 3 iunie de Europa Liberă, că securitatea ţării ar fi fost cu totul alta dacă R. Moldova ar fi fost membră NATO. "Dacă va depinde de mine, ca decizia mea să fie definitivă, eu aş vota pentru aderarea la NATO", a afirmat el.

Obama propune un miliard de dolari pentru un plan de securitate în Europa de Est

Preşedintele american, Barack Obama, a propus, ieri, la Varşovia un miliard de dolari pentru dislocarea de noi forţe americane, terestre, aeriene şi navale, în Europa de Est, preocupată de criza ucraineană. Această "iniţiativă pentru a asigura Europa" trebuie aprobată de Congres. Ea trebuie să servească şi dezvoltării capacităţilor ţărilor care nu sunt membre NATO, cum ar fi Ucraina, Georgia şi R.Moldova, pentru a le permite să coopereze cu Statele Unite şi aliaţii lor occidentali şi să-şi consolideze propria apărare, a anunţat Casa Albă.
Dacă acest plan va fi aprobat, va fi măsura cea mai concretă a lui Obama de a-şi reasigura aliaţii din Europa de Est şi de a transmite Rusiei că Washingtonul se opune unui răspuns ferm la acţiunile sale în Ucraina.
Acest plan vizează să intensifice exerciţiile şi antrenamentul trupelor şi forţelor aeriene trimise de Statele Unite în Europa. El prevede trimiterea unor experţi americani în ţările est-europene, pentru pregătirea instalării unor echipamente şi ameliorării infrastructurilor, care ar putea servi rapid NATO în caz de necesitate. Potrivit Casei Albe, planul prevede, de asemenea, o "participare crescută" a forţelor navale americane în cadrul NATO, mobilizate în special în Marea Neagră şi în Marea Baltică.
Washingtonul ar putea, de asemenea, să îşi revizuiască prezenţa militară în Europa, "în funcţie de noile provocări la adresa securităţii acestui continent". Totuşi, acest lucru nu se va face în detrimentul "reechilibrării" puterii americane în regiunea Asia-Pacific, a subliniat Casa Albă.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.