MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Cum ne influenţează Bruxelles-ul viaţa de zi cu zi
Apelurile telefonice sau SMS-urile trimise de pe telefonul mobil atunci când europenii se află în străinătate nu vor mai impune, în curând, cheltuieli de "roaming", până la sfârşitul lui 2015. În prezent, mulţi europeni se abţin să-şi folosească telefoanele mobile în străinătate, din cauză că le este frică de supracosturi.
Suprimarea acestor supracosturi, dorită de către Comisia Europeană (CE) şi susţinută de către Parlamentul European (PE), este necesar să primească aprobarea Consiliului, care reprezintă statele UE şi care urmează să analizeze dosarul până la sfârşitul acestui an.
Ţigările mentolate şi conturile bancare
În pofida presiunii exercitate de către industrie, o nouă legislaţie a văzut lumina zilei în februarie, în lupta împotriva tabagismului, descurajându-i în special pe tineri să se apuce de fumat. Până în 2016, avertismente sanitare ca "Fumatul ucide" sau fotografii şocante, cu plămâni atrofiaţi, urmează să acopere două treimi din suprafaţa pachetelor, în timp ce ţigările aromatizate, mai ales cele mentolate, urmează să dispară până în 2020.
Contrar dorinţei CE şi statelor, PE a refuzat să asimileze ţigareta electronică unui medicament, un lucru care ar fi limitat vânzarea ei doar în farmacie.
În virtutea unui ultim pachet legislativ adoptat de către PE în aprilie, oricine locuieşte într-un stat UE va putea să beneficieze de un cont bancar de bază, indiferent de naţionalitate şi situaţia financiară, chiar şi atunci când nu are o adresă fixă. Aceste conturi vor permite efectuarea de retrageri de numerar, transferuri şi cumpărături online, iar băncile nu vor putea refuza să le deschidă. Aproape 60 de milioane de persoane sunt potenţial vizate.
Pentru a consolida trasabilitatea produselor alimentare şi informarea consumatorilor, UE a adoptat noi reglementări în 2011, impunând etichete lizibile cu lista ingredientelor, începând din decembrie 2014, şi afişarea valorii nutritive (calorii, lipide, glucide), începând din 2016. Ţara de creştere şi abatorizare urmează să fie inscipţionate pe orice fel de carne, nu doar pentru vită, începând din 2015. Însă, în pofida scandalului lasagna cu carne de cal, în 2013, CE s-a opus marcării originii cărnurilor folosite în produse gata preparate. Altă bătălie cu rezultat nesigur este pentru etichetarea, care în prezent nu este obligatorie, a alimentelor din animale clonate.
Campanie electorală începută la Moscova
Conformându-se politicii comune a UE, Sofia nu ezită să ridice tonul împotriva Bruxelles-ului pe tema proiectului ruso-italian al gazoductului South Stream, care urmează să transporte gaze naturale ruseşti pe sub Marea Neagră către Europa, ocolind Ucraina. Parlamentul European (PE) reclama în aprilie abandonarea proiectului, ca răspuns la politica rusească faţă de Kiev. "South Stream este un proiect strategic prioritar", a cărui construire este necesar să înceapă "încă din această vară", a replicat ministrul Economiei şi Energiei Dragomir Stoinev. Acesta este, de altfel, şi planul gigantului rusesc Gazprom. Însă susţinerea South Stream, la ora actuală, este "o acţiune antiucraineană", declară Ognian Mincev, directorul Institutului de Estudii Internaţionale de la Sofia. Bulgarii îşi amintesc mai degrabă cu nelinişte despre întreruperea livrărilor de gaze naturale ruseşti către Europa, în ianuarie 2009. Atunci a fost necesară reducerea încălzirii şi suspendarea celei mai mari părţi a activităţii economice.
Subiectul apare rar în campania pentru alegerile europarlamentare în Bulgaria. Socialiştii promit să servească pe post de "pod în relaţiile dintre Rusia şi UE". Conservatorii insistă în favoarea unei politici europene comune în domeniul energiei. Însă ambele tabere suţin South Stream.
Socialistul Serghei Stanişev, liderul grupului parlamentar al socialiştilor la Strasbourg, a asistat la 9 mai la o comemorare organizată de către antifascişti nostalgici care agitau steaguri sovietice şi portretul lui Stalin. Liderul ultranaţionalist Volen Siderov a mers până la a-şi lansa campania la Moscova, iar susţinătorii săi au ars, pe 9 mai, steagul UE în faţa Monumentului Armatei Roşii, la Sofia.
Hosni Mubarak, condamnat la trei ani de închisoare
Fostul preşedinte egiptean Hosni Mubarak a fost condamnat ieri la trei ani de închisoare, iar cei doi fii ai săi la câte patru ani, pentru că au deturnat fonduri publice.
Mubarak, în vârstă de 85 de ani, a fost judecat în primă instanţă de un tribunal din Cairo pentru corupţie, fiind acuzat că a deturnat, împreună cu fiii săi Gamal şi Alaa, 125 de milioane de lire egiptene (13,5 milioane de euro) din bugetul palatului prezidenţial. El este, de asemenea, judecat într-un alt proces pentru moartea unor manifestanţi în timpul revoltei care l-a constrâns să renunţe la putere la începutul lui 2011. Pentru acest cap de acuzare de "complicitate la crimă", el riscă închisoarea pe viaţă, o pedeapsă la care a fost condamnat în primă instanţă în iunie 2012, înainte de decizia Curţii de Casaţie de a fi rejudecat.
Procesele lui Mubarak, foarte mediatizate la început, sunt în prezent eclipsate de cele ale succesorului său islamist Mohamed Morsi, singurul preşedinte ales democratic în Egipt dar destituit în urmă cu 11 luni de şeful armatei. Morsi şi aproape toţi liderii confreriei islamiste Fraţii Musulmani riscă pedeapsa cu moartea în diverse procese, iar Guvernul condus de facto de armată desfăşoară o represiune sângeroasă împotriva susţinătorilor săi.
Un român a supravieţuit unei căzături de la peste 20 de metri înălţime, în Anglia
Un român în vârstă de 33 de ani, fără adăpost, a căzut ieri dimineaţa de la peste 20 de metri înălţime, de pe o stâncă, pe care dormea într-un sac de dormit, trezindu-i cu ţipetele sale din somn pe locuitorii din zona falezei la Torquay, în Devon, relatează publicaţia Metro în ediţia online. Potrivit publicaţiei, românul a supravieţuit în mod miraculos după ce s-a rostogolit în somn şi a căzut în mare, în zona plajei Meadfoot, dar prezenta răni grave la nivelul unui picior, unui umăr şi la cap. O echipă de intervenţie l-a salvat, după o operaţiune care a durat peste o oră şi jumătate.
Echipe ale Pazei de Coastă au fost nevoite să-l ridice pe stânca împădurită. Bărbatul era blocat înt-un punct către care nu exista un punct de acces.
Preşedintele chinez critică politica de alianţe a Washingtonului în Asia
Preşedintele chinez Xi Jinping a criticat Statele Unite, fără să le numească, într-un discurs în care a condamnat alianţele militare în Asia, relatează AFP. "Consolidarea unei alianţe militare vizând o terţă parte nu contribuie la menţinerea securităţii comune", a declarat Xi Jinping într-o reuniune pe tema securităţii în regiune, organizată la Shanghai, la care participă şi preşedintele rus Vladimir Putin. Şeful statului chinez nu s-a referit în mod direct la Statele Unite, dar politica Washingtonului este cea vizată de afirmaţiile sale.
Într-un turneu efectuat în Asia luna trecută, preşedintele american Brack Obama a încercat să ofere asigurări ţărilor aliate cu Statele Unite asupra voinţei Washingtonului de "reechilibrare" la nivel diplomatic şi militar vizând Asia, o regiune în care China provoacă îngrijorări prin ambiţiile sale navale şi teritoriale. Beijingul a fost iritat de o declaraţie publică a lui Obama, la Tokyo, unde acesta a repetat că insulele a căror suveranitate este disputată de către Japonia şi China sunt "acoperite" de un tratat americano-japonez în domeniul Apărării.
Agenţia oficială China Nouă a îndemnat ţările din afara Asiei, într-un editorial, să "joace un rol constructiv, fără să aprindă focare sau să stârnească flăcări". Beijingul se confruntă în prezent cu tensiuni puternice în Vietnam, privind Marea Chinei de Sud, după ce a instalat recent o platformă petrolieră în apropierea unor insule disputate cu autorităţile de la Hanoi. Iniţiativa, catalogată "provocatoare" de către Washington, a provocat cele mai grave revolte antichineze înregistrate în Vietnam în ultimele decenii.
China are sentimentul că este încercuită de puteri rivale (Coreea de Sud, Japonia, Taiwan şi baze americane), care încearcă să-i contracareze ambiţiile în regiune.
Şase moldoveni ar fi murit în accidentul feroviar din Rusia
Cele şase persoane care şi-au pierdut viaţa în accidentul feroviar produs marţi în Rusia, în apropiere de Moscova, sunt cetăţeni moldoveni, a anunţat ministrul rus al Sănătăţii, Veronica Skvorţova. Majoritatea răniţilor sunt, de asemenea, cetăţeni moldoveni, potrivit autorităţilor ruse, care menţionează că printre aceştia se află şi cinci cetăţeni ruşi. Ministrul rus al Sănătăţii a mai anunţat că zece dintre persoanele rănite se află în stare gravă, potrivit Interfax. Autorităţile de la Chişinău nu au confirmat în totalitate informaţiile. Ministerul de Externe de la Chişinău a anunţat marţi seara că patru cetăţeni moldoveni au murit şi alţi 13 au fost răniţi în accidentul feroviar din Rusia. În trenul de pasageri implicat în accident se aflau aproximativ 400 de persoane.
Preşedintele Vladimir Putin a cerut o investigaţie completă în cazul accidentului feroviar. "Aplicăm toate măsurile necesare pentru ajutarea persoanelor rănite şi vom oferi asistenţă rudelor persoanelor decedate", a declarat Vladimir Putin la Shanghai.
Un tren de marfă aparţinând unei companii ucrainene, care transporta piese Renault din România către Moscova, a lovit marţi un tren de pasageri care se deplasa de la Moscova la Chişinău.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
