Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Criza din Ucraina îşi are originile în summitul NATO de la Bucureşti

Ziarul de Vrancea
15 mai 2014 384 vizualizări
Aşa consideră ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov u el spune că NATO a încălcat toate tratatele semnate cu Rusia

Actuala criza ucraineană îşi are originile în summitul NATO de la Bucureşti, desfăşurat în 2008, cand s-a stabilit că Ucraina şi Georgia vor deveni membre ale Alianţei Nord-Atlantice, afirmă, într-un interviu acordat Bloomberg TV, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Întrebat dacă Ucraina poate deveni membră a NATO, Lavrov a răspuns: "Aceasta nu ar fi doar o problemă pentru poporul ucrainean şi pentru NATO, aceasta ar fi o problemă şi pentru Rusia, pentru că am semnat o serie de acorduri cu state NATO conform cărora, iniţial, Alianţa nu se va extinde, apoi, după ce s-a extins contrar acordurilor, că nu vor fi forţe combatante substanţiale pe teritoriile noilor state membre, că nu va fi adusă infrastructură militară la frontierele Rusiei - toate aceste înţelegeri au fost încălcate într-un fel sau altul, iar încercările de admitere a Ucrainei în NATO ar fi foarte nefaste pentru întregul sistem de securitate european, iar Rusia se va opune clar, nu am nimic de ascuns". "Din punctul meu de vedere, totul a început mult mai devreme, în anii 1990, cand NATO a stabilit că - în pofida tuturor declaraţiilor despre sfarşitul Războiului Rece şi despre faptul că nicio parte nu l-a caştigat - Alianţa se poate considera un caştigător; dar în termeni practici, criza actuală a început, seminţele acestei crize au fost sădite în anul 2008, în aprilie, în timpul summitului NATO de la Bucureşti, cand liderii NATO au afirmat, în declaraţia finală, că Georgia şi Ucraina vor deveni membre ale Alianţei", a explicat Lavrov. "Peste cateva luni, preşedintele georgian Mihail Saakaşvili, care a primit cu multă emoţie acest anunţ dată fiind personalitatea sa, a decis că are mandatul de a invada propriul popor şi că poate rezolva prin forţă conflictul din Osetia de Sud. În mod clar, a fost motivat de aceste promisiuni făcute de NATO. Referitor la acest aspect, cum se întamplă acum în Ucraina, Saakaşvili, imediat după ce a făcut acest lucru, a început să distrugă monumente ale eroilor din al II-lea Război Mondial. Acest curent neofascist este foarte vizibil în contextul invitaţiilor de aderare la NATO, în contextul politicilor celor care cred că Ucraina trebuie să adere la NATO", a argumentat şeful diplomaţiei ruse.

Cel mai grav accident minier din ultimii 20 de ani

Noi cadavre au fost scoase în noaptea de miercuri spre joi din mina din vestul Turciei, unde a avut loc un accident marţi, bilanţul morţilor ajungand la 282, a anunţat joi dimineaţa ministrul turc al Energiei, relatează AFP. "La ora locală 8.00 (8.00, ora Romaniei) avem 282 de morţi", a declarat Taner Yildiz. Bilanţul anterior, comunicat de Taner Yildiz, era de 274 de morţi.Acesta este cel maio grav accident minier din ultimii 20 de ani, precedentul record fiind deţinut tot de Turcia.  Accidentul a avut loc într-o mină de cărbune din regiunea Soma (Manisa), la aproximativ 80 de kilometri nord de oraşul Izmir, în vestul Turciei. Potrivit autorităţilor, în subteran s-ar mai afla încă 90 de mineri, dar şansele lor de supravieţuire sunt aproape nule. "Nu am mai scos mineri în viaţă în ultimele 12 ore", a subliniat ministrul, adăugand că echipele de salvare nu au încă acces în două galerii din mină. Preşedintele Abdullah Gül a sosit joi după-amiază la locul tragediei, unde a fost desfăşurat un important dispozitiv de securitate. Sindicatele din administraţia publică au făcut apel la grevă joi, pentru a denunţa responsabilitatea şi neglijenţa Guvernului în accident.  Mii de persoane au ieşit în stradă joi dimineaţă la Istanbul şi Ankara, în urma apelului lansat de patru sindicate. "Nu este un accident, este un masacru", scria pe o pancartă desfăşurată de un membru de sindicat, cerand demisia Guvernului turc. În urma dramei, Turcia a anunţat trei zile de doliu naţional. Programele de televiziune au fost întrerupte şi numeroase ceremonii anulate. Tragedia intervine într-un context politic foarte tensionat în Turcia între regimul premierului Recep Tayyip Erdogan şi opoziţie. Scena politică este tensionată după mai multe luni de criză, pe care victoria Partidului Justiţie şi Dezvoltare (AKP, aflat la putere) la recentele alegeri locale din luna martie, în pofida unui vast scandal de corupţie, nu au reuşit să o diminueze.  Poliţia a intervenit împotriva manifestanţilor la Istanbul şi Ankara. Forţele de securitate se află în stare de alertă în condiţiile în care accidentul intervine cu cateva zile înainte de aniversarea primelor manifestaţii care au avut loc în Piaţa Taksim, din Istanbul, la 28 mai, ce s-au transformat ulterior într-un protest neobişnuit împotriva regimului aflat la putere din 2002.

Casa Albă a mustrat Norvegia, după ce Obama a primit Nobelul

Casa Albă a mustrat dur diplomaţia norvegiană, în 2009, după ce a aflat că Nobelul pentru Pace i-a fost atribuit lui Barack Obama, a dezvăluit ieri un diplomat norvegian, relatează AFP. "Cea mai stanjenitoare zi a mea la ONU, pe vremea cand eram ambasador al Norvegiei, este cea în care a fost anunţată acordarea Nobelului preşedintelui american Barack Obama", a declarat Morten Wetland, reprezentantul ţării scandinave la Naţiunile Unite în perioada 2008-2012. "Nimeni nu vorbea", continuă el. "Colegul meu de la Washington a primit un avertisment direct din partea secretarului general al lui Obama (Rahm Emmanuel, în perioada respectivă). A fost pronunţat cuvantul «servil»", a adăugat diplomatul într-un material publicat în ziarul Dagens Naeringsliv. Premiul Nobel pentru Pace a fost decernat, spre surpriza generală, preşedintelui Statelor Unite, la 9 octombrie 2009, "pentru eforturle sale extraordinare în favoarea consoliodării diplomaţiei şi cooperării internaţionale între popoare". Acest anunţ a fost făcut în contextul în care Obama se afla în post de mai puţin de un an, iar ţara sa era angajată în două conflicte armate, în Irak şi Afganistan. Ambasadorul Norvegiei la Washington de la vremea respectivă, Wegger Stroemmen, nu a putut să fie contactat să comenteze. Articolul lui Wetland a fost publicat în cadrul unei dezbateri recurente asupra independenţei şi alcătuirii Comitetului Nobel. Cei cinci membri ai acestuia sunt desemnaţi de către Parlamentul norvegian, dar ei iau decizii în deplină autonomie. Opţiunile lor sunt asimilate uneori politicii externe a regatului. După atribuirea Nobelului pentru Pace disidentului Liu Xiaobo în 2010, China şi-a blocat toate relaţiile la nivel înalt cu Norvegia.

Eurodeputat, investigat pentru spionarea UE

Biroul Procurorului-şef al Ungariei a anunţat că cerut preşedintelui Parlamentului European (PE) să ridice imunitatea parlamentară a eurodeputatului Jobbik Bela Kovacs, suspectat că spionează instituţii europene în favoarea Rusiei, potrivit ziarului Magyar Nemzet, relatează MTI. Un purtător de cuvant al Biroului, Geza Fazekas, a declarat pentru ziar, citand surse anonime, că Biroul pentru Protecţia Constituţiei a întocmit un dosar pe numele deputatului european Bela Kovacs pentru spionarea instituţiilor europene. Kovacs este acuzat de faptul că ar conspira împreună cu diplomaţi din Rusia, călătorind la Moscova lunar. Soţia sa are dublă cetăţenie ruso-austraică şi ar fi lucrat pentru KGB, potrivit ziarului. Biroul Central al Procurorului-şef a demarat o investigaţie cu privire la comiterea unor infracţiuni pasibile de o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între doi şi opt ani, a precizat Fazekas. El a adăugat că acest caz este "clasificat" şi nu poate dezvălui informaţii suplimentare.

Cursă umăr la umăr pentru Parlamentul European

Distanţa se reduce între conservatori şi socialişti în ultima săptămană a campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare, Tratatul de Liber-Schimb Transatlantic (TTIP) a devenit ţinta criticilor, iar foşti militari greci candidează pe listele partidului neonazist Zorii Aurii. Distanţa se reduce între formaţiunile de centru-dreapta din PPE şi socialişti, potrivit celor mai recente estimări publicate de site-ul PollWatch pe baza sondajelor naţionale din cele 28 de state membre. Partidul Popular European (PPE) este creditat cu 212 mandate în viitorul Parlament European, faţă de 209 pentru socialişti. Liberalii răman în continuare pe locul trei (cu 63 de mandate), în faţa stangii radicale (52 de mandate), urmată de grupul condus de conseervatorii britanici (43 de mandate). Grupul condus de euroscepticii britanici din UKIP sunt creditaţi cu 39 de mandate, iar Verzii (38 de mandate) luptă pentru locul cinci. Potrivit PollWatch, viitorul Parlament ar putea avea trei grupuri de aproape 40 de eurodeputaţi, fiecare dintre acestea apropiate de dreapta din PPE: conservatorii şi euroscepticii, extrema-dreaptă din Frontul Naţional condus de Marine Le Pen şi formaţiunea olandeză PVV, condusă de Geert Wilders.

Un feribot cu 200 de persoane la bord s-a scufundat

Un feribot avand la bord aproximativ 200 de persoane s-a scufundat pe un fluviu din Bangladesh, în apropierea capitalei, Dhaka, anunţă autorităţile locale. Echipele de intervenþie au recuperat deja corpurile a şase persoane. Feribotul M.V. Miraj-4 s-a scufundat pe fluviul Meghna, în zona Rasulpur Munshiganj, la aproximativ 30 de kilometri de Dhaka. Nava circula pe traseul Dhaka - Shariatpur, iar accidentul a fost favorizat de condiţiile meteo nefavorabile.

Bill Clinton oferă asigurări că soţia sa este bine

Fostul preşedinte american Bill Clinton i-a ironizat pe republicanii care îşi exprimă îndoieli în legătură cu starea de sănătate a soţiei sale, Hillary, oferind asigurări că ea este într-o formă mult mai bună decat el, în pofida comoţiei cerebrale suferite în 2012, relatează AFP. "Ea face sport în fiecare zi, este puternică, se simte foarte bine", a declarat Bill Clinton, la Washington. "Cred că este într-o formă mai bună decat mine", a adăugat el. "A fost o comoţie teribilă, a fost nevoie de mult exercițiu timp de şase luni pentru a-şi reveni", a explicat el. Hillary Clinton, în prezent varstă de 66 de ani, a suferit o comoţie cerebrală în decembrie 2012, după ce a leşinat pe fondul unei deshidratării. Ulterior, a fost internată în spital trei zile pentru un cheag de sange într-o venă situată între creier şi cutia craniană. Pe atunci secretar de stat, ea a stat în convalescență o lună în total, fapt ce a împiedicat-o să participe la o audiere în Congres cu privire la atacul asupra misiunii diplomatice americane de la Benghazi, în Libia.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.