Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Criza din Ucraina lansează reînarmarea Europei

Ziarul de Vrancea
12 mai 2014 572 vizualizări
Printre ţările care au început să crească cheltuielile de apărare se numără Suedia şi Polonia u de altfel, statele nordice au cerut o nouă strategie în domeniul Securităţii încă de anul trecut u un centru britanic de reflecţie, apreciază că actuala criză nu este una trecătoare

Producătorii de armament încearcă să benficieze de o reînarmare a Europei de Nord, declanşată de către criza ucraineană şi care ar putea, în opinia unor analişti, să determine restul continentului să-şi consolideze apărarea în faţa Rusiei, relatează AFP. Suedia a fost prima ţară care a anunţat, în aprilie, o creştere a cheltuielilor militare în următorii zece ani, ca răspuns la ocuparea Crimeei de către Rusia. Polonia, angajată deja într-un efort formidabil de modernizare a forţelor armate, a anunţat că devansează cu doi ani un plan de achiziţionare a 82 de avioane fără pilot de diverse tipuri, urmand să le primească pe primele încă din 2016. Presa a evocat, de asemenea, lansarea unei licitaţii pentru elicoptere de luptă, dar care nu a fost confirmată. "Avem o disensiune, în Europa, între ţările din Nord şi ţările din Vest, care încearcă să spună că criza va trece", a declarat Jean-Pierre Maulny, adjunctul directorului Institutului pentru Relaţii Internaţionale şi Strategice. Franţa, spre exemplu, care a vandut în 2011 două portelicoptere de tip Mistral Rusiei, preferă să aştepte primele livrări, în octombrie, înainte să pună contractul în discuţie, în pofida presiunilor tot mai mari exercitate de către Washington în acest sens. "Pentru moment, (contractul) nu este pus în discuţie", a declarat duminică preşedintele francez François Hollande. Ţările din Europa de Nord au altă experienţă a puternicului lor vecin rus. Anul trecut, Suedia, Finlanda, statele baltice şi Polonia au cerut în zadar ca Europa să-şi reorienteze strategia în domeniul Securităţii şi Apărării teritoriului, în cursul pregătirii summitului european din decembrie, notează Maulny. Aceste state erau îngrijorate de consolidarea capacităţilor militare ruseşti în zona arctică şi de numeroasele survoluri şi manevre aeriene ruseşti. "Dar, dacă va avea loc vreodată o intervenţie rusească în estul Ucrainei, este probabil ca schimbarea care a avut loc în ţările din Nord să se extindă în restul Uniunii Europene (UE)", consideră el. Constrangerile de ordin bugetar reprezintă un obstacol în calea reînarmării, însă Maulny preconizează o "derogare", prin scoaterea cheltuielilor cu armamentul din contabilitatea deficitului statelor. Michael Clarke, de la Royal United Services Institute, un centru britanic de reflecţie, apreciază că "puterile europene din cadrul NATO probabil că vor cheltui mai mult în domeniul Apărării, deoarece Ucraina nu este o criză trecătoare, ci constituie o cotitură: a avut loc o modificare a frontierelor prin forţă". Însă va exista un decalaj de unul-doi ani înainte ca deciziile cu privire la investiţii să se impună, în opinia sa. Acest început al reînarmării alimentează competiţia între industriaşi americani şi europeni, bine plasaţi să răspundă crizei. Suedia, spre exemplu, vrea ca Saab, constructorul naţional de armament, să producă şi mai multe avioane de vanătoare de tip Grippen, submarine - împreună cu o filială a grupului german Thyssen Krupp Marine Systems - şi rachete de croazieră germano-suedeze de tip Taurus. În Polonia, porţile sunt larg deschise pentru producătorii americani. "La o zi după intrarea ruşilor în Crimeea, americanii s-au repezit să facă propuneri atrăgătoare polonezilor", notează Maulny, evocand o vizită a secretarului Apărării Chuck Hagel.

Războiul dintre Băsescu şi Rogozin se aprinde, este vizat şi Ponta

Războiul declaraţiile dintre preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor ponta pe de o parte şi vicepremierul rus Dmitri Rogozon de cealaltă parte a continuat şi ieri. Băsescu a declarat că Rogozon este "nebunul regelui", care "vrea să enerveze", menţionand că "unui claun de teapa lui îi răspunzi ca atare" şi că atunci cand din partea Rusiei va fi un comunicat elevat, răspunsul Romaniei va fi un răspuns elevat. Traian Băsescu a spus că schimbul de replici dintre el şi vicerpemierul rus Dmitri Rogozin este dus la nivel neoficial, unul pe Twiter, celălalt într-o emisiune televizată. "Eu sunt de principiu că acolo unde se duce lupta, acolo trebuie să o duci. Dacă Rogozin a jignit romanii pe Twiter, te duci într-un interviu la televiziune şi, fără a jigni poporul rus, pe el poţi să îl tratezi cam în aceeaşi notă, care însă nu ajunge la niveluri oficiale", a spus Băsescu. Rogozin, şi-a continuat, ieri, pe Twitter şi Facebook declaraţiile provocatoare la adresa oficialilor romani, vizandu-l pe premierul Victor Ponta, după ce anterior postase un răspuns pentru preşedintele Traian Băsescu. "Atrag atenţia Ministerului rus al Afacerilor Externe asupra declaraţiei acestui politician roman", scrie Rogozin pe contul său de Twitter, trimiţand la o declaraţie a premierului roman Victor Ponta preluată de site-ul http://moldnews.md/rus/news/67474. Mesajul apare atat pe contul de limba engleză, cat şi pe cel de limba de rusă, unde este urmat de o ironie la adresa premierului roman, permisă de un joc de cuvinte în limba rusă: "Ponţii cei duri şi poantele ...". De asemenea, el a înteţit tirul şi asupra preşedintelui. "Mă întreb cate pahare a golit Băsescu pentru a prinde curaj să închidă spaţiul aerian pentru avionul nostru", a scris Rogozin pe contul său de Twitter, după ce preşedintele roman a declarat duminică la Timişoara că trebuie aflat mai întai cată vodcă a consumat Rogozin înainte să facă asemenea declaraţii, referindu-se la atacurile vicepremierului rus Dmitri Rogozin la adresa Romaniei.

Ucigaşul romancei crucificate, agresat de un alt deţinut

Bărbatul arestat în ancheta privind uciderea romancei în varstă de 26 de ani în Florenţa a fost agresat în închisoare, de un alt deţinut, informează ziarul Il Messaggero, în ediţia online. Riccardo Viti - bărbatul în varstă de 55 de ani acuzat de uciderea romancei Andreei Cristina Zamfir - a fost lovit cu o coadă de mătură, pe culoarul închisorii, de un deţinut care era închis în celulă. Viti a fost condus la infirmeria Penitenciarului Sollicciano, situat în apropiere de Florenţa, iar medicii au constatat că nu a fost rănit. Cadavrul Andreei Cristina Zamfir (26 de ani, originară din Hunedoara) a fost găsit "crucificat", pe 5 mai, la periferia oraşului Florenţa, victima prezentand urme de tortură. Potrivit ziarului La Repubblica, Andreea Cristina Zamfir se prostitua în zona oraşului Florenţa fără a fi "protejată" de vreo grupare de proxenetism. În trecut, romanca ar fi avut probleme cu drogurile, dar nu a fost condamnată niciodată pentru infracţiuni de acest tip. Romanca a fost cercetată la un moment dat pentru delicte referitoare la imigraţie. Romanca ucisă s-a născut la Hunedoara şi, înainte de a pleca în Italia, a locuit în Drobeta-Turnu Severin. Bărbatul arestat în ancheta privind uciderea romancei la Florenţa susţine că nu a vrut să o omoare, el fiind suspectat în alte nouă cazuri de agresiuni sexuale care nu s-au soldat cu moartea victimelor. Romanca omorată la Florenţa este, aparent, victima unui joc erotic pentru care clientul a plătit 30 de euro, presupusul autor al crimei, bărbatul arestat vineri, fiind suspectat în alte nouă cazuri de agresiuni sexuale şi acte de tortură, scrie publicaţia Il Libero Quotidiano. Instalatorul Riccardo Viti, arestat vineri în cazul uciderii Andreei Cristina Zamfir, a recunoscut crima şi a explicat că frecventează prostituate din anul 2005, plătind 100 de euro pentru jocuri erotice. Din cauza faptului că este şomer, bărbatul a spus că în ultima vreme le plătea prostituatelor 30 de euro. Viti a fost interogat timp de nouă ore şi a recunoscut inclusiv implicarea în alte agresiuni care nu s-au soldat cu crimă.

Majoritatea romanilor văd viitorul UE în roz

Romanii (87%) au o părere proastă despre starea economiei naţionale şi tind să nu aibă încredere în Guvern (74%) şi Parlament (80%), în schimb sunt optimişti în legătură cu viitorul UE (76%), potrivit unui Eurobarometru publicat luni. 87% dintre romanii chestionaţi au declarat că au o părere proastă despre starea economiei naţionale (faţă de 65% media europeană), iar 12% o părere bună. În ceea ce priveşte aşteptările pentru economia naţională pentru următoarele 12 luni, 41% consideră că situaţia va fi la fel, 31% cred că va fi mai rău, iar 23% că va fi mai bine. Referitor la locurile de muncă, 19% dintre repondenţi apreciază că situaţia se va schimba în bine, 35% în mai prost, iar 41% cred că va rămane la fel. Întrebaţi de impactul crizei asupra pieţei muncii, 47% dintre romani cred că ce-i mai rău abia urmează (la fel ca media europeană), în timp ce 38% consideră că ce-a fost mai rău a trecut. Rugaţi să spună care sunt cele mai importante chestiuni cu care se confruntă Romania în prezent, romanii au indicat situaţia economică (38%), preţurile în creştere (38%) şi şomajul (31%). La nivel personal, principalele preocupări sunt creşterea preţurilor (45%), securitatea socială şi sănătatea (26) şi situaţia financiară a familiei (25%). 58% dintre romani tind să aibă încredere în instituţiile europene (faţă de 32% media europeană), iar 34% tind să nu aibă încredere. În schimb, 80% dintre ei tind să nu aibă încredere în Parlamentul de la Bucureşti şi doar 16% tind să aibă încredere. Situaţia este similară în cazul guvernului: 74% tind să nu aibă încredere în această instituţie, iar 23% tind să aibă. Întrebaţi dacă Romania s-ar descurca mai bine în afara UE, 62% au respins această afirmaţie, iar 26% au fost de acord. În proporţie de 76% romanii sunt optimişti în legătură cu viitorul UE - faţă de 53% media europeană, şi 19% pesimişti - faţă de 40% media europeană. 57% dintre cei chestionaţi au declarat că statul intervine prea mult în viaţa lor, iar 36% au spus că nu au această impresie.

Cameron exclude posibilitatea limitării imigraţiei în UE

Premierul Marii Britanii, David Cameron, a exclus posibilitatea stabilirii unor limite privind imigranţii din ţări membre UE, precizand că Guvernul britanic se va concentra pe evitarea abuzurilor la sistemul de indemnizaţii sociale, scrie publicaţia Express. Cifre oficiale obţinute de publicaţia Express relevă că cel puţin 30.000 de romani şi bulgari au venit în Marea Britanie de la eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii, în ianuarie. "Cred că libera circulaţie în cadrul Uniunii Europene este importantă, dar trebuie să se revină la conceptul iniţial - cel de libertate de a merge şi a munci în altă ţară", a spus David Cameron. "Mulţi cetăţeni britanici merg la muncă în alte state europene. Alţi cetăţeni europeni vin şi muncesc aici. Libertatea de a aplica pentru un loc de muncă şi de a munci în altă ţară - acest lucru este una, dar ce am văzut în ultima vreme este altceva", a explicat Cameron.

UE extinde lista sancţiunilor vizand Rusia

Uniunea Europeană (UE) a decis ieri să-şi extindă lista cu sancţiuni ţintite, în lipsa unei "dezescaladări" în Ucraina, la o zi după referendumul organizat de separatişti proruşi în estul Ucrainei, a anunţat Consiliul, relatează AFP. Treisprezece nume ale unor personalităţi ruse sau proruse au fost adăugate pe lista cu cele 48 de persoane deja vizate de interdicţii de călătorie şi blocarea averilor. Pe listă au fost introduse şi numele a două firme care au obţinut profit de pe urma anexării Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, au precizat surse diplomatice. Numele persoanelor şi firmelor vizate nu erau disponibile, imediat, luni. Însă cele două firme vizate sunt societăţi din Crimeea confiscate după anexarea peninsulei ucrainene în martie. UE rămane în faza a doua a sancţiunilor - a măsurilor ţintite -, constand în interdicţii de călătorie şi blocarea averii. Uniunea se află în continuare în etapa de pregătire a unei eventuale a treia faze, implicand sancţiuni economice mult mai vaste vizand Rusia. Însă cele 28 de state membre ale UE au poziţii diferite asupra acestui subiect, din cauza consecinţelor diplomatice şi economice.

Rusia "respectă" voinţa ucrainenilor din est

Rusia a anunţat ieri că "respectă" voinţa exprimată de ucrainenii din estul ţării la referendumurile organizate duminică şi contează de acum pe un "dialog" între regiunile separatiste şi Kiev, relatează AFP. "Respectăm la Moscova expresia voinţei populaţiei din regiunile Doneţk şi Lugansk şi plecăm de la principiul că punerea în aplicare a rezultatului referendumurilor (pe tema independenţei, n.red.) se va face civilizat, fără vreo recidivă a violenţei, prin dialog între reprezentanţii Kievului, Doneţkului şi Luganskului", a declarat Kremlinul într-un comunicat. Primele rezultate ale "referendumului", declarat ilegal de Kiev şi comunitatea internaţională şi care reprezintă o surpriză arătau duminică seară că aproape 90 la sută dintre participanţi au răspuns "da" în regiunea Doneţk, în timp ce participarea a fost de aproape 75 la sută, potrivit unui reprezentant al rebelilor proruşi. Rezultatele din regiunea învecinată Lugansk sunt aşteptate în cursul zilei de luni, însă vor fi asemănătoare, potrivit primelor estimări. Între timp, schimburile de focuri şi exploziile s-au reluat luni dimineaţă la Slaviansk, bastion al rebeliunii armate, încercuit de forţele ucraiene, care desfăşoară o amplă operaţiune militară în acest oraş din 2 mai.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.