MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: "Mona Lisa", prima imagine 3D din istorie?
Potrivit huffingtonpost.com, cercetătorii germani Claus-Christian Carbon şi Vera Hesslinger, autorii unui studiu despre "Mona Lisa", au ajuns la această teorie după ce au analizat, unul lângă altul, tabloul pictat de Leonardo da Vinci, păstrat la Muzeul Luvru, şi copia acestuia, realizată în aceeaşi epocă cu originalul şi în atelierul celebrului pictor de către unul dintre elevii săi, aflată la Muzeul Prado din Madrid. Această lucrare a fost autentificată în 2012 şi este cunoscută ca "Mona Lisa de la Prado".
Cei doi cercetători susţin că există o uşoară schimbare de perspectivă între cele două picturi, ceea ce înseamnă că portretele au fost realizate din puncte de observaţie diferite. "Când am analizat pentru prima oară cele două tablouri alăturate, a fost evident că există o diferenţă foarte mică, dar clară, de perspectivă", a declarat Claus-Christian Carbon, de la Universität Bamberg din Germania, pentru revista Live Science. "Acest lucru este vizibil dacă observaţi scaunul pe care stă Gioconda: în versiunea de la Prado, se poate vedea capătul scaunului din fundalul picturii, ceea ce nu se poate observa în versiunea de la Luvru, deoarece pictorul versiunii de la Prado a privit înspre Mona Lisa mai din stânga decât pictorul versiunii de la Luvru", se arată în studiul experţilor germani.
O simplă coincidenţă?
Intrigaţi de această observaţie, Carbon şi Hesslinger au decis să calculeze poziţiile pe care pictorul (sau pictorii) le-au adoptat pentru a picta fiecare versiune a Mona Lisei. Aceştia au descoperit că diferenţa orizontală între cele două picturi era de aproximativ 6,9 centimetri, distanţă care, întâmplător sau nu, este foarte apropiată de distanţa medie dintre ochii unei persoane. Ipoteza conform căreia cele două tablouri ar putea alcătui o imagine 3D se bazează pe faptul că fiecare dintre ochii umani percepe obiectele din perspective diferite, trimiţând două imagini separate, bidimensionale, către creier, pentru a fi transformate într-o reprezentare tridimensională. Aceasta este imaginea pe care o "vedem". În mod similar, Carbon şi Hesslinger presupun că cele două perspective folosite pentru pictarea "Giocondelor" de la Luvru şi Prado ar putea alcătui o imagine 3D. În momentul în care informaţiile vizuale se suprapun, observatorul obţine o capodoperă stereoscopică.
Cercetătorii au utilizat o anaglifă roşu şi cyan - bazată pe fotografierea suprapusă a ambelor fotograme, pentru a obţine imaginea în relief a obiectului fotografiat - a mâinilor Giocondei. În urma acestei tehnici, cercetătorii au putut vedea mâinile Giocondei fără ochelari 3D, dar cu efectul în relief oferit de stereografie.
Cu toate acestea, nu se poate stabili cu certitudine dacă observaţiile efectuate de Claus-Christian Carbon şi Vera Hesslinger sunt pură coincidenţă sau dacă Leonardo da Vinci, care a studiat anatomia ochiului uman şi a scris despre viziunea monoculară şi binoculară, a creat intenţionat prima tehnologie stereoscopică din istorie.
Portretul Mona Lisei este o pictură în ulei realizată pe un panou din lemn de plop, între anii 1503 şi 1505, şi o reprezintă cel mai, probabil, pe nobila florentină Mona Lisa del Giocondo. "Gioconda" este unul dintre puţinele tablouri atribuite cu certitudine artistului Leonardo da Vinci.
Cunoscut atât datorită invenţiilor sale, precum şi datorită studiilor de anatomie care au dus la descoperirea unor detalii fascinante despre simetria corpului uman, cel mai reprezentativ desen în acest sens fiind "Omul Vitruvian", Leonardo da Vinci (1452 - 1519) este, fără îndoială, o personalitate înaintea vremurilor sale şi un geniu universal. Modul de gândire şi descoperirile sale continuă să uimească şi în prezent, după mai bine de 500 de ani.
Un satelit al Jupiter ar putea avea mai multe straturi de gheaţă şi oceane
Ganymede, satelitul planetei Jupiter, ar putea prezenta straturi suprapuse de gheaţă şi oceane, asemănătoare unui "sendviş club", fenomen care sporeşte şansele ca acest univers îndepărtat să poată adăposti viaţa.
Naveta spaţială Galileo a fost trimisă de Agenţia Spaţială Americană (NASA) pe satelitul Ganymede în anii ’90, unde a confirmat prezenţa unui ocean interior, detectând de asemenea urme de apă sărată, rezultată probabil în urma impregnării apei cu sulfat de magneziu. Ganymede, care are un diametru de aproximativ 5.300 de kilometri, este cel mai mare satelit din sistemul solar şi are dimensiuni mai mari decât planeta Mercur.
O echipă de oameni de ştiinţă de la NASA a realizat o simulare pe calculator a oceanului lui Ganymede, luând pentru prima oară în calcul modul în care sarea creşte densitatea lichidelor în interiorul satelitului. Acest experiment a fost realizat în urma altor experimente de laborator care au simulat aceste ape sărate. Deşi cercetările anterioare au indicat o dispunere standard a unui strat de gheaţă, urmat de altul de apă şi de alt strat de gheaţă, noul experiment a arătat că ar putea exista de fapt mai multe straturi. Steve Vance, astrobiolog la NASA, a afirmat că ar putea exista un al treilea strat de gheaţă, urmat de un ultim strat de apă, situat chiar deasupra fundului stâncos al oceanului. Satelitul planetei Jupiter este bogat în rezerve de apă, probabil de 25 de ori mai mari decât oceanele de pe Pământ, estimându-se că oceanele lui Ganymede au o adâncime de 800 de kilometri. În cazul în care există suficientă sare, apa de pe Ganymede ar putea deveni atât de densă, încât s-ar putea revărsa pe solul stâncos, ceea ce ar putea crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea vieţii microbiene. "Înţelegerea modului în care viaţa a apărut pe Pământ implică interacţiunea dintre apă şi solul stâncos. Această cercetare estimează că există o probabilitate crescută ca acest tip de interacţiuni să aibă loc pe suprafaţa lui Ganymede", a adăugat Steve Vance.
Ganymede este unul dintre cei cinci sateliţi din sistemul solar despre care se crede că au oceane ascunse sub suprafeţele de gheaţă. Europa şi Callisto gravitează în jurul planetei gazoase Jupiter, în timp ce Titan şi Enceladus gravitează în jurul planetei Saturn.
Bilanţul alunecării de teren din Afganistan ar putea ajunge la 2.000 de morţi
Bilanţul alunecării de teren produse vineri în nord-estul Afganistanului ar putea ajunge la 2.000 de morţi, anunţă un oficial ONU, în timp ce autorităţile afgane au confirmat moartea a 300 de persoane. Zona în care a avut loc alunecarea de teren - satul Ab-e-Barak din provincia Badahshan - a fost declarată "groapă comună" sâmbătă, potrivit guvernatorului regional, Waliullah Adeeb. Zona a fost acoperită de un strat de 40 de metri de mâl şi pietre. "Bilanţul victimelor ar putea ajunge la 2.000 de morţi, iar 4.000 de persoane au fost mutate în alte zone", a declarat Ari Gaitanis, un purtător de cuvânt al Misiunii ONU. "Putem confirma moartea a 300 de persoane în acest moment", a declarat guvernatorul Waliullah Adeeb.
Alunecarea de teren a avut loc vineri, pe fondul ploilor torenţiale căzute în ultimele zile.
Un mod de viaţă mai sănătos ar duce la evitarea a 37 milioane de decese
Cel puţin 37 milioane de decese premature ar putea fi evitate până în 2025 în toată lumea dacă oamenii ar adopta un mod de viaţă mai sănătos, cu un consum mai redus de tutun, alcool şi sare, arată un studiu apărut sâmbătă în revista medicală britanică The Lancet. Cercetătorii de la Imperial College din Londra afirmă că, la un mod de viaţă mai sănătos s-ar ajunge prin reducerea cu o treime sau chiar la jumătate a consumului de tutun, cu 10% a celui de alcool şi cu 30% a sării din mâncare. Numărul oamenilor care suferă de hipertensiune arterială ar scădea cu 25%, iar al celor obezi şi cu diabet ar stagna. Acest efort ar permite evitarea, până în 2025, a peste 16 milioane de decese în rândul populaţiei între 30 şi 70 de ani la scară mondială şi a 21 milioane printre cei de peste 70 de ani.
Cele două elemente principale care acţionează asupra speranţei de viaţă sunt fumatul şi hipertensiunea arterială, important factor de risc în bolile cardiovasculare, care poate fi combătut cu ajutorul medicamentelor, al exerciţiilor fizice şi prin reducerea cantităţii de sare consumate. Profesorul Majid Ezzati, principalul autor al studiului, precizează că de aceste eforturi ar beneficia cel mai mult oamenii cu venituri scăzute sau medii, putând fi evitate sau întârziate 31 milioane de decese premature.
Zborul MH370: Transport necunoscut la bordul aeronavei dispărute
Aeronava Boeing, a companiei Malaysia Airlines, care a dispărut fără urmă la 8 martie, avea la bord nu doar 239 de ocupanţi, ci şi un transport de peste şapte tone de marfă, o parte din aceasta nefigurând în niciun document însoţitor, relatează jurnaliştii de la The Daily Mail. Autorităţile malaeziene au dat publicităţii anterior un raport cu rezultatele preliminare ale anchetei privind dispariţia aeronavei, ale cărei căutări nu a dat până acum niciun rezultat. Odată cu aceasta a fost făcută publică şi o listă cu încărcătura aflată la bordul aeronavei dispărute. Din ea rezultă că avionul transporta 5,466 tone de mangustan — fructul unui copac tropical. Dacă în cazul fructelor exotice totul este clar, restul încărcăturii naşte însă întrebări.
Şeful Malaysia Airlines, Ahmad Jauhari Yahya, a declarat, într-o conferinţă de presă la 24 martie, la Kuala Lumpur, că, în afară de mangustan, avionul mai transporta baterii cu litiu (200 kg), parte a unei încărcături separate ce cântărea 2,453 de tone. Oficialul nu a dorit să precizeze însă jurnaliştilor de la Daily Mail ce anume reprezenta restul de 2,253 de tone din această încărcătură, invocând faptul că avocaţii i-au interzis să divulge orice informaţie până la finalizarea anchetei. El a refuzat, de asemenea, să indice numele firmei producătoare de baterii cu litiu.
Cel puţin 18 morţi într-un accident feroviar produs în India
Cel puţin 18 persoane au murit, iar alte 112 au fost rănite după ce un tren de pasageri a deraiat în vestul Indiei, informează postul Fox News. Bilanţul anterior era de opt morţi şi 57 de răniţi. Trenul circula între Diwa (Bombay) şi oraşul Sawantwadi, situat în statul indian Maharashtra (vest). Potrivit poliţiei indiene, o locomotivă şi patru vagoane au sărit de pe şine în apropierea gării din Roha, la 110 kilometri sud de Bombay. Echipele de intervenţie au fost mobilizate pentru scoaterea pasagerilor din vagoane. Accidentele feroviare sunt frecvente în India, care are cea mai vastă reţea de căi ferate din lume. Majoritatea accidentelor au loc din cauza lipsei de întreţinere a reţelei feroviare sau ca urmare a unor erori umane.
