Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Armata ucraineană atacată cu lansatoare de rachete

Ziarul de Vrancea
2 mai 2014 389 vizualizări
Două elicoptere au fost doborâte vineri de insurgenţii proruşi n cel puţin două persoane şi-au pierdut viaţa

Armata ucraineană a lansat vineri dimineaţa o vastă operaţiune militară împotriva oraşului separatist prorus Slaviansk. Doi militari ucraineni au fost ucişi, în timp ce două elicoptere MI-24 au fost doborâte cu lansatoare de rachete portabile în apropiere de Slaviansk, bastionul insurgenţilor proruşi din estul Ucrainei, a anunţat Ministerul Apărării.
Kremlinul a calificat vineri drept "raid de represalii" operaţiunea lansată de armata ucraineană în oraşul Slaviansk, afirmând că acesta prejudiciază acordul de la Geneva şi cerând ajutor urgent OSCE pentru oprirea lui. "Folosind aviaţia pentru a trage asupra localităţilor civile, regimul de la Kiev a lansat o operaţiune de represalii distrugând ultima speranţă privind viabilitatea acordului de la Geneva", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin. Acest acord, încheiat la jumătatea lui aprilie între Ucraina, Rusia, Statele Unite şi Uniunea Europeană, urmăreşte o reducere a tensiunilor în Ucraina.

"Un atac de anvergură totală"

Totodată, potrivit agenţiei oficiale Itar-Tass, autorităţile ruse au contactat oficiali ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pe tema "ofensivei forţelor armate" ucrainene împotriva bastionului prorus Slaviansk. Rebelii proruşi din această regiune deţin de o săptămână 11 observatori ai OSCE. "Aparatele au fost doborâte de persoane necunoscute, care au folosit lansatoare de rachete portabile. Doi militari ucraineni au fost ucişi şi mai mulţi au fost răniţi în aceste tiruri", a declarat ministerul într-un comunicat.
Primul bilanţ oficial al Ministerului de Interne a anunţat doborârea unui elicopter şi uciderea unui pilot.
Tiruri de armă şi explozii puternice au răsunat în nordul oraşului, a constatat AFP. "Este un atac de anvergură totală", a declarat purtătoarea de cuvânt a rebelilor pentru AFP, afirmând că un elicopter ucrainean a fost doborât.
Militarii ucraineni au preluat un punct de control al rebelilor din sudul oraşului unde staţionează zeci de blindate, a constatat AFP.
Primarul autoproclamat al Slaviansk, liderul separatist Viaceslav Ponomarev, a avertizat de mai ulte zile asupra unui atac ucrainean. Rebelii pe care îi conduce aici deţin de o săptămână o echipă formată din 11 observatori ai OSCE, şapte străini şi patru ucraineni. Negocierile pentru eliberarea lor sunt în impas.
Slaviansk face parte din cele 12 oraşe din estul ucrainean aflate sub controlul separatiştilor proruşi. Kievul acuză Rusia, care a anexat deja Crimeea în martie, că dirijează ostitilităţile, ceea ce Moscova dezminte.

Armata a redevenit obligatorie

Considerând că integritatea teritorială a Ucrainei este ameninţată, preşedintele interimare Oleksandr Turcinov a reintrodus joi încorporarea obligatorie în armată, în faţa deteriorării situaţiei în est. Cu puţin timp înainte, la Doneţk, principalul oraş din regiunea rebelă, sediul Parchetului regional al fost luat cu asalt în mai puţin de o oră de o mulţime de manifestanţi proruşi, ilustrând neputinţa tot mai mare a autorităţilor ucrainene de a asigura ordinea în provincie. Poliţiştii care ar fi trebuit să protejeze clădirea au fost loviţi înainte de a putea părăsi locul şi au fost dezarmaţi, au constatat jurnalişti ai AFP

 

Accident grav de metrou la Seul

Cel puţin 170 de persoane au fost rănite vineri în urma coliziunii a două trenuri la metroul din Seul, relatează Yonhap şi Reuters. Accidentul s-a produs în jurul orei 15:30 când un tren a intrat în celălalt care oprise între staţii, pe linia 2, din cauza unor probleme tehnice. Unii dintre pasagerii răniţi au fost transportaţi la un spital universitar din apropiere, au afirmat surse oficiale. Potrivit Reuters, unul dintre trenuri a deraiat ca urmare a impactului şi pasagerii au mers de-a lungul şinelor până la staţie, a anunţat canalul de televiziune YTN.
Multe persoane au fost rănite de pasageri care au sărit din vagoane pe şine. Accidentul s-a produs la mai puţin de două săptămâni după ce 300 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma naufragiului unui feribot sud-coreean.

Un nou membru al familiei Bush la Casa Albă?

Fostul preşedinte al Statelor Unite, George W. Bush, şi-a exprimat speranţa, într-un interviu difuzat joi de postul CNN, că fratele său mai mic, Jeb, va candida la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2016. "Sper că Jeb se va prezenta", a afirmat el. "Cred că ar putea fi un mare preşedinte. Nu am nicio idee în legătură cu ceea ce gândeşte, vom vorbi când va fi pregătit", a adăugat fostul preşedinte american (2001-2009), precizând, totuşi, că a "observat că el (fratele său) face multe deplasări în ţară".
Jeb Bush, în vârstă de 61 de ani, fost guvernator de Florida, a afirmat că intenţionează să se prezinte la alegerile primare republicane, care vor fi lansate la începutul anului 2016. Însă, potrivit lui George W. Bush, el se va decide cu un an înainte de alegeri. "El a spus în public faptul că se gândeşte la familia sa. Şi, cu siguranţă, ştie foarte bine ce impact ar avea pentru familia sa o eventuală candidatură la alegerile prezidenţiale", a spus fostul preşedinte.
Sondajele nu-l anunţă pe Jeb Bush mare favorit la învestitura republicană. Potrivit unui sondaj ABC News/Washington Post publicat miercuri, Jeb Bush se află pe aceeaşi poziţie cu senatorul Rand Paul, urmaţi la mică distanţă de fostul guvernator Mike Huckabee, reprezentantul Paul Ryan şi guvernatorul Chris Christie. În rândul democraţilor, în schimb, Hillary Clinton domină în intenţiile de vot ale alegătorilor. Ea l-ar învinge şi pe Jeb Bush, cu 53%, faţă de 41%, potrivit aceluiaşi sondaj. Dacă Hillary Clinton va învinge în primarele democraţilor şi Jeb Bush în cele ale republicanilor, alegerile prezidenţiale din 2016 ar reface duelul dintre familiile Clinton şi Bush, după cel din 1992, când Bill Clinton a câştigat în faţa lui George H. W. Bush.

Cel mai scăzut nivel de libertate a presei din ultimul deceniu

Libertatea presei a înregistrat în 2013 cel mai întunecat an din ultimul deceniu, în special în Egipt, în Turcia şi în Ucraina, dar şi în SUA în ceea ce priveşte problemele de securitate naţională, menţionează un raport al Freedom House, dat publicităţii joi. Potrivit raportului, doar 14% din populaţia lumii are acces la o presă liberă'sau o persoană din şapte. Un procent de 44% din populaţia de pe glob trăieşte în zone unde presa nu este liberă şi un procent de 42% în zone unde mass-media sunt parţial libere, punctează raportul. Asistăm la un regres general al libertăţii presei, cu guverne şi actori privaţi care atacă jurnaliştii sau restricţionează accesul acestora la evenimente, fie prin cenzurarea conţinutului, fie prin concedierea lor din motive politice, trage Freedom House un semnal de alarmă.
Din cele 197 de ţări şi teritorii monitorizate în 2013, Freedom House identifică 63 de ţări cu presă liberă, 68 cu presă parţial liberă şi 66 de ţări cu presă cel mai puţin liberă. România se situează la mijlocul clasamentului, cu scorul numeric 84, în categoria ţărilor cu presă parţial liberă. Acelaşi scor numeric îl au Botswana şi Republica Dominicană, conform raportului publicat pe site-ul organizaţiei Freedom House. Republica Moldova are scorul numeric 112, la fel ca Libanul şi Tunisia.
Evaluarea generală a exercitării libertăţii presei a regresat la cel mai scăzut nivel din 2004 şi numărul persoanelor care au acces la media liberă este cel mai mic din 1996. Printre ţările a căror presă nu este liberă se numără China (183), iar printre cele cu presă parţial liberă se află India, două ţări care numără mai mult de o treime din populaţia lumii. Rusia este de asemenea calificată ca o ţară a cărei presă nu este liberă (176), din cauza controlului strict exercitat asupra mass-media şi încercărilor de a cenzura blogosfera sau surse de informare din afară.
SUA sunt notate în scădere în raportul de anul trecut (30) din cauza dorinţei limitate a înalţilor oficiali de a furniza informaţii reprezentanţilor presei şi luarea jurnaliştilor ca ţintă în anchete penale.
Olanda, Norvegia şi Suedia sunt ţările cu presa cea mai liberă, împărţind toate scorul numeric 1, fiind urmate de Belgia cu scorul numeric 4. Pe ultimele locuri se situează Turkmenistanul, Uzbekistanul (ambele cu scorul numeric 195) şi Coreea de Nord cu scorul 197.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.