MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Premieră istorică: Papii Ioan Paul al II-lea şi Ioan al XXIII-lea au fost declaraţi sfinţi
Papa Francisc i-a sanctificat, ieri, în piaţa Sf. Petru din Vatican pe foştii papi Ioan Paul al II-lea şi Ioan al XXIII-lea, în faţa unei mulţimi de cateva sute de mii de credincioşi catolici veniţi din lumea întreagă, informează AFP. Mulţimea a aplaudat îndelung după ce papa Francisc, foarte solemn, a rostit formula în limba latină pentru sanctificarea polonezului Karol Wojtyla, care a fost papă în perioada 1978 - 2005, şi a italianului Angelo Giuseppe Roncalli, papă în perioada 1958 - 1963, iniţiator al Conciliului Vatican II. Anterior, cardinalul Angelo Amato, prefect al cauzei sfinţilor, a adresat trei cereri succesive papei Francisc, pentru a marca solemnitatea demersului: "Sfinte părinte, Sfantă Biserică, încrezătoare în promisiunea Domnului de a trimite asupra ei Spiritul adevărului, care în toate epocile l-a ferit de greşeală pe conducătorul suprem, îl rog cu tărie pe Sfiinţia Voastră să îi înscrie pe aceşti fii aleşi în catalogul sfinţilor". Papa Francisc a răspuns atunci prin lunga formulă consacrată în latină, limba oficială a Bisericii Catolice: "În onoarea Sfintei Treimi, prin exaltarea credinţei catolice şi întărirea vieţii creştine, cu autoritatea Domnului Nostru Iisus Hristos, a sfinţilor apostoli Petru şi Pavel, după o îndelungată chibzuinţă, după ce am invocat de mai multe ori ajutorul lui Dumnezeu şi după ce i-am ascultat pe mulţi dintre fraţii noştri din episcopat, îi declarăm sfinţi pe preafericiţii Ioan al XXIII-lea şi Ioan Paul al II-lea, şi îi vom înscrie în catalogul sfinţilor şi stabilim că ei vor fi onoraţi în întreaga Biserică în randul sfinţilor", a declarat, solemn, papa argentinian. Mulţimea i-a aclamat pe cei doi sfinţi - ale căror portrete uriaşe erau desfăşurate pe faţada bazilicii - în timp ce clopotele au sunat în bisericile din Cetatea Eternă. Înainte de începerea ceremoniei, papa Francisc a mers să îl salute, cu căldură, pe fostul papă Benedict al XVI-lea, aflat în primul rand, printre cardinalii prezenţi la ceremonie. Ca o premieră absolută în istoria de 2.000 de ani a Bisericii Catolice, această dublă canonizare a avut loc în prezenţa a doi papi - Francisc şi predecesorul său, Benedict al XVI-lea. Cu o jumătate de oră înainte de debutul ceremoniei, fostul papă german, sprijinindu-se într-un baston, îmbrăcat în alb şi purtand o mitră, i-a salutat pe cardinalii şi episcopii prezenţi, ridicand ambele braţe , în semn de mulţumire şi comuniune. Papa emerit s-a aşezat apoi în primul rand, în stanga altarului. El a celebrat slujba, dar nu s-a aflat langă altar alături de papa Francisc, pentru a nu starni confuzie şi pentru a nu lăsa impresia că Biserica Catolică are doi papi. Benedict al XVI-lea nu mai este papă şi nu exercită niciun rol oficial.
Preşedintele palestinian condamnă "crima odioasă" a Holocaustului
Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a condamnat duminică genocidul evreilor, într-o declaraţie fără precedent, cu puţin înainte de începerea comemorării Shoah în Israel, şi a îndemnat Guvernul israelian să încheie o pace "dreaptă" cu palestinienii, relatează AFP. "Ceea ce li s-a întamplat evreilor în timpul Holocaustului este crima cea mai odioasă care a avut loc împotriva umanităţii în perioada modernă", a apreciat Abbas, citat într-un comunicat al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OLP), pe care o conduce, publicat în ziua în care israelul comemorează în mod oficial Shoah. Preşedintele palestinian - căruia i s-a reproşat că a pus la îndoială amploarea genocidului, în lucrarea sa de doctorat, titlu obţinut la Universitatea din Moscova în 1982 - nu condamnă, acum, pentru prima dată "crima" Holocaustului. El a primit jurnalişti evrei, pe 1 iulie 2010, la Ramallah, cărora le-a spus că şi-a trimis reprezentanţi la ceremoniile de comemorare, inclusiv la Auschwitz. "Cum putem să fim acuzaţi că negăm Holocaustul?", afirma el. Aceasta este, însă, cea mai fermă condamnare de pană în prezent. Ea a fost difuzată şi în limba arabă. Abbas, care şi-a exprimat totodată "simpatia faţă de familiile victimelor şi altor numeroase persoane nevinovate ucise de către nazişti", a făcut aceste declaraţii într-o înatlnire, săptămana trecută, cu un rabin american, Marc Schneier, un promotor al dialogului între musulmani şi evrei. Contactat de către AFP, istroicul israelian Efraim Zuroff, directorul Centrului Simon-Wiesenthal de la Ierusalim, a luat act de declaraţia preşedintelui palestinian. "Sunt bucuros întotdeauna atunci cand cineva care a negat Holocaustul în trecut face o nouă declaraţie, dar în acest caz am impresia că este legată mai ales de problemele politice din Orientul Mijlociu", a nuanţat Zuroff, referindu-se la procesul de pace israeliano-palestinian, aflat în impas.
Obama, pregătit să introducă un nou val de sancţiuni Rusiei
Noile sancţiuni internaţionale, care ar putea să fie impuse încă de astăzi Rusiei, sunt menite să stopeze "provocările" Moscovei în estul Ucrainei, a declarat ieri preşedintele Statelor Unite Barack Obama, relatează AFP. "Este important să adoptăm noi sancţiuni pentru a determina Rusia să înţeleagă că acţiunile de destabilizare care se desfăşoară în Ucraina trebuie să înceteze", a declarat preşedintele american într-o conferinţă de presă susţinută în Malaysia. Grupul Celor şapte state puternic industrializate (G7) a decis sambătă să extindă sancţiunile vizand Moscova, în contextul intensificării tensiunilor în estul separatist al Ucrainei, unde rebeli deţineau în continuare, duminică, o echipă de observatori militari internaţionali. Potrivit unui oficial american, "fiecare stat va stabili ce sancţiuni ţintite vrea să impună". "Sancţiunile americane ar putea interveni încă de luni", a precizat el. Ambasadorii statelor membre UE se vor întalni luni, la Bruxelles, "în vederea adoptării unei liste suplimentare cu sancţiuni în «faza a doua»", ca de exemplu blocarea unor active şi impunerea unor interdicţii de călătorie. Conform AFP, trei ofiţeri ucraineni au fost "arestaţi" de către rebeli, a anunţat ieri Viceslav Ponomarev, liderul separatiştilor proruşi de la Slaviansk. "Era un grup de şapte, din care am arestat trei. Îi vom prinde rapid şi pe ceilalţi patru", a spus el. "Nu va exista niciun contact (direct) cu Kievul, ci doar prin intermediul OSCE", a declarat liderul insurgenţilor proruşi, apreciind că autorităţile ucrainene "înţeleg numai limbajul forţei". Ponomarev a mai spus că observatorii OSCE reţinuţi de vineri de către separatişti proruşi sunt "prizonieri de război", a declarat duminică Viaceslav Ponomarev, liderul separatist din localitate, relatează AFP. "Aceştia sunt prizonieri de război", le-a spus el în mai multe randuri unor jurnalişti, anunţand că unul dintre cei 13 membri ai misiunii, şoferul, a fost eliberat. Restul grupului este alcătuit din opt europeni şi patru militari ucraineni, a precizat el.
Moldovenii, prea puţin entuziasmaţi că pot circula fără vize în UE
Moldovenii pot circula fără vize în Spaţiul Schengen începand de luni, însă acest pas către Uniunea Europeană (UE) nu provoacă prea mult entuziasm într-o ţară din care sute de mii de persoane au emigrat deja în căutarea unui loc de muncă, relatează AFP. "Este un pas incredibil de important, (Republica) Moldova devenind prima ţară membră a Parteneriatului Estic care obţine liberalizarea regimului vizelor", a declarat pentru AFP şeful misiunii UE la Chişinău Pirkka Tapiola, care şi-a exprimat satisfacţia faţă de reformele indispensabile întreprinse de către fosta republică sovietică cu scopul de beneficia de această măsură. Parteneriatul Estic a fost încheiat în 2009 de către UE cu şase state din fosta URSS (Armenia, Azerbaidajn, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina), cu scopul de a contrabalansa influenţa rusă. Însă, potrivit unui sondaj publicat joi de către Institutul pentru Politici Publice din Republica Moldova, 50% dintre persoanele chestionate apreciază că liberalizarea regimului vizelor pentru sejururi de scurtă durată "nu este un eveniment important", fie pentru că nu au mijloacele de a călători, fie pentru că un paşaport romanesc care le permite deja să circule fără probleme. Între 500.000 şi un milion de locuitori au emigrat deja din cea mai săracă ţară din Europa (în special în Rusia şi Italia), în căutarea unui loc de muncă. "Liberalizarea vizelor? Nu mă interesează, nu am bani să mă dusc în Europa", afirmă o şomeră, Natalia Tregubova, în varstă de 56 de ani. "Oricum, cine a călătorit în ultimii ani va continua să o facă", adaugă ea. Un muncitor, Ivan Biriukov, în varstă de 63 de ani, este la fel de rezervat. "În Europa nu există locuri de muncă, nimeni nu ne aşteaptă acolo. În Rusia caştigăm bani să ne întreţinem familiile", spune el, în pofida faptului că liberalizarea regimului vizelor nu acordă dreptul la muncă în UE, ci numai pe cel de a călători pentru o perioadă limitată. Bărbatul, care spune că se duce în Rusia în fiecare primăvară la muncă, afirmă că se teme că Moscova va introduce vize pentru moldoveni sau că-i va expulza pe cei care muncesc deja în această ţară, ca măsuri de retorisiune faţă de o apropiere de UE. "Ce vom face atunci?", se lamentează el.
Premierul sud-coreean a demisionat
Premierul sud-coreean Chung Hong-won a demisionat ieri, asumandu-şi personal responsabilitatea naufragiului feribotului Sewol, care s-a soldat cu peste 300 de morţi şi dispăruţi, la 16 aprilie, relatează AFP. Într-un gest considerat obligatoriu pentru oficiali guvernamentali sau patronii firmei sud-coreene vizaţi de critici, Chung Hong-won şi-a anunţat demisia în direct, la televiziune. "Îmi cer scuze pentru că am fost incapabil să împiedic producerea acestui accident şi incapabil să-i gestionez corect urmările", a declarat el. "Consider, în calitate de premier, că este necesar să îmi asum responsabilităţile şi să demisionez", a continuat Chung Hong-won. Guvernul şi cele mai multe dintre instituţiile vizate au fost criticate dur de către familiile victimelor care acuză autorităţile că au exagerat amploarea intervenţiei, la nivel declarativ, în comparaţie cu mijloacele angajate în mod real. Numărul persoanelor declarate moarte a ajuns la 187, potrivit ultimului bilanţ oficial comunicat sambătă. Însă 115 persoane sunt date dispărute, în continuare, blocate în epava feribotului Sewol, care s-a scufundat pe 16 aprilie, dimineaţa, cu 476 de persoane la bord, dintre care 325 erau liceeni care efectuau o excursie şcolară către Insula Jeju.
Mii de manifestanţi au perturbat o reuniune a extremei drepte
Cateva mii de manifestanţi au blocat o coloană de aproximativ 100 de activişti din cadrul partidului de extremă dreapta NPD, care încercau să manifesteze la Berlin, a anunţat o sursă din cadrul poliţiei, relatează AFP. Coloana NPD s-a oprit la cateva sute de metri după ce a pornit în marş şi a fost nevoită să se întoarcă din drum, a declarat pentru AFP un purtător de cuvant al serviciilor de poliţie. Aproximativ 2.000 de persoane i-au blocat calea, dar şi străzile adiacente, în cartierul Kreuzberg, în sudul oraşului. Operaţiunea, iniţiată de gruparea "Berlin-Nazifrei" ("Berlinul fără nazişti") a fost susţinuă de către Verzi, Die Linke (stanga radicală) şi mai multe sindicate. Situaţia a fost mult timp "confuză", necesitand intervenţia unei supravegheri aeriene, potrivit poliţiei berlineze. Confruntări au izbucnit între contramanifestanţi şi poliţişti, soldate cu caţiva răniţi în randul poliţiei. Contramanifestanţi au fost arestaţi. Mai mulţi activişti de extremă dreapta au fost arestaţi, de asemenea, pentru agresiuni şi distrugeri, a precizat sursa citată.
Arşi de vii în Rusia într-un centru de dezintoxicare
Opt persoane au murit ieri într-un incendiu care a distrus un centru de dezintoxicare pentru persoane dependente de droguri şi alcoolici în Altai, în centrul Rusiei, au anunţat anchetatorii, relatează AFP. Cadavrele celor opt pacienţi au fost găsite în ruinele Centrului de îngrijire "şistî List", după ce pompierii au controlat incendiul, o nouă dramă care afectează instituţiile de îngrijire din Rusia. Alte şase persoane de la acest centru din oraşul Ozero Krasilovo au fost rănite, a anunţat Andrei Pozdniakov, un purtător de cuvant al filialei regionale a Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă. Incendiul a distrus complet clădirile centrului, a precizat el. "Doar zidurile au rămas în picioare", a declarat pentru AFP Pozdniakov, precizand că celelate persoane internate în centru au fost transferate într-o şcoală vecină. Anchetatorii căutau să stabilească cauzele incendiului care, în opinia ministerului, ar fi putut să fie provocat din neglijenţă. Numeroase persoane mor anual în incendii, în Rusia, o ţară cu infrastructuri din perioada sovietică şi în care măsurile de securitate sunt neglijate. Instituţiile medicale sunt deosebit de vulnerabile.
