Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Armata ucraineană contraatacă

Ziarul de Vrancea
24 apr 2014 380 vizualizări
Trupele trimise de Kiev au recucerit ieri mai multe oraşe controlate de insurgenţii proruşi n cel puţin cinci persoane au fost ucise n Vladimir Putin ameninţă că reacţia Ucrainei va avea "consecinţe"

Mai multe confruntări armate au avut loc, ieri, între forţe loiale autorităţilor şi separatiştii de la Slaviansk, un bastion prorus situat în estul Ucrainei. Pană aseară, luptele se soldaseră cu cinci morţi, toţi din randurile separatiştilor.
"În timpul confruntărilor, până la cinci terorişti au fost eliminaţi. Un militar a fost rănit" în rândul forţelor ucrainene, au anunţat autorităţile.
Jurnalişti AFP au auzit focuri de armă la un baraj al insurgenţilor de la intrarea prin partea de nord în Slaviansk, iar ulterior au văzut mai multe blindate, inclusiv una arborând steagul ucrainean, trecând de postul de control, incendiat de către proruşi. Slavianskul se află de mai multe zile sub controlul insurgenţilor proruşi. Persoane înarmate cu puşti de asalt, în uniforme militare dar fără însemne şi cu faţa acoperită de cagule ocupă mai multe clădiri publice.

Rusia: Occidentul se foloseşte de Ucraina

Actele Kievului în estul Ucrainei "vor avea consecinţe", a avertizat ieri preşedintele rus Vladimir Putin, calificând recursul Guvernului la armată drept o "crimă gravă împotriva propriului popor".
Kievul a anunţat, de asemenea, eliberarea Primăriei Mariupol, un port cu aproximativ 500.000 de locuitori în sud-estul ţării, după o încăierare care s-a soldat cu cinci răniţi. Mai la nord, un militar a fost rănit într-un asalt al separatiştilor asupra unei baze militare la Artemivsk. Tensiunea continuă să urce, iar Moscova - după ce evocat posibilitatea unei intervenţii militare în cazul în care "interese legitime" îi sunt ameninţate în fosta republică sovietică - a lansat un atac dur la adresa Occidentului, acuzându-l că foloseşte Ucraina ca pe un "pion în jocul geopolitic" împotriva sa.
La Tokyo, Barack Obama a aruncat asupra Rusiei responsabilitatea eşecului compromisului internaţional semnat în urmă cu o săptămână la Geneva şi care era menit să conducă la o "dezescaladare" de ambele părţi.
"Până în prezent, nu i-am văzut (pe ruşi) respectând nici spiritul şi nici litera Acordului de la Geneva", a declarat Obama. "Vedem în continuare persoane înarmate, răuvoitoare, care preiau controlul asupra unor clădiri, hărţuind oameni care nu sunt de acord cu ei, destabilizând regiunea şi nu am văzut Rusia intervenind pentru a-i descuraja", a subliniat preşedintele american.
Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a avertizat miercuri că ţara sa este pregătiră să intervină, în cazul în care interesele în estul Ucrainei îi sunt ameninţate, stabilind o paralelă cu Osetia de Sud.

Cu ce sunt diferite alegerile europene din 2014

în premieră, Parlamentul European va juca un rol decisiv în desemnarea preşedintelui Comisiei Europene, instituţia executivă a UE

În alegerile europene de la 22-25 mai vor vota nu mai puţin de 400 de milioane de alegători în întreaga UE, care vor alege 751 de membri ai Parlamentului European care îşi încep în iulie mandatele de cinci ani.
Pentru prima dată, componenţa noului PE va determina cine va fi persoana care va conduce următoarea Comisie, instituţia executivă a UE, care iniţiază legislaţia şi supraveghează punerea sa în aplicare. Conform noilor reguli, şefii statelor sau guvernelor UE, care vor propune un candidat pentru postul de viitor preşedinte al Comisiei, trebuie să facă acest lucru ţinând cont de rezultatele alegerilor. PE îl va alege pe preşedintele Comisiei cu majoritate absolută, adică cel puţin jumătate plus unu din cei 751 de membri ai legislativului comunitar care vor fi aleşi, respectiv 376 de voturi. Această majoritate va fi formată în urma rezultatelor obţinute în alegeri de formaţiunile paneuropene care şi-au desemnat în premieră candidaţi proprii pentru postul de preşedinte al CE şi care vor forma grupuri politice în viitorul legislativ comunitar.
Nu mai puţin de cinci dintre formaţiunile paneuropene reprezentate în PE de aceste grupuri şi-au desemnat candidaţi pentru preşedinţia PE. Este vorba de Jean-Claude Juncker (PPE), Martin Schulz (Partidul Socialiştilor Europeni), Guy Verhofstadt (ALDE), Ska Keller (Partidul Verzilor Europeni) şi Alexis Tsipras (Partidul Stângii Europene). Aceştia se vor înfrunta la 15 mai într-o dezbatere desfăşurată la sediul Parlamentului European, care va dura o oră şi jumătate, dar această dezbatere comună va fi precedată de dueluri televizate în diverse formule, după ce startul a fost dat la 10 aprilie de o primă confruntare Juncker-Schulz.
Cu acest prilej, cei cinci candidaţi vor avea ocazia să răspundă direct celor mai mari preocupări ale alegătorilor pentru viitorul Europei şi să-şi precizeze poziţiile pe diverse teme de campanie, ceea ce speră că va creşte interesul pentru scrutinul comunitar şi va alimenta o prezenţă sporită la vot, după ce aceasta a atins un minim istoric de 43% la ultimele alegeri europene din 2009.
Totodată, noul Parlament European ales după alegerile din mai va avea un cuvânt mult mai greu de spus în elaborarea legislaţiei europene în următorii cinci ani, legislativul comunitar fiind acum o componentă fundamentală pentru sistemul european de luare a deciziilor şi având o influenţă egală cu cea a guvernelor naţionale în ceea ce priveşte aproape toată legislaţia UE. Ţinând cont de faptul că PE este singura instituţie a Uniunii aleasă în mod direct, mesajul principal de stimulare a prezenţei la vot este că prin participarea la aceste alegeri votanţii europeni vor avea o influenţă mai mare ca oricând.
guverne, întrucât noua distribuţie pe grupuri politice din PE va fi cunoscută către mijlocul lunii iunie.

Comitetul Nobel, anchetat de poliţie

Mai multe personalităţi scandinave au anunţat, miercuri, că au sesizat poliţia norvegiană, cerându-i să deschidă o anchetă despre condiţiile de atribuire a premiului Nobel pentru pace, care nu ar fi, după părerile lor, conforme cu testamentul lui Alfred Nobel. Comitetul Nobel norvegian "sfidează şi ignoră testamentul Nobel, chiar şi după ce i s-a reamintit de mai multe ori sensul pe care Alfred Nobel voia să îl acorde acestui premiu", a declarat juristul Fredrik Heffermehl, autorul volumului "Voinţa lui Nobel" şi critic acerb al comitetului Nobel.
Vorbind în numele a 16 personalităţi novergiene şi suedeze aflate la originea acelei plângeri, Fredrik Heffermehl consideră că premiile Nobel pentru pace atribuite de peste un deceniu, inclusiv cele atribuite lui Barack Obama (2009) şi Uniunii Europene (2012), sunt "ilegale", întrucât ele nu sunt conforme cu litera şi criteriile enunţate de Alfred Nobel. În testamentul său, industriaşul şi filantropul suedez (1833-1896) considera că premiul Nobel pentru pace ar trebui să revină "aceluia care a acţionat cel mai mult sau cel mai bine pentru fraternizarea popoarelor, abolirea sau reducerea armelor permanente, iniţierea şi multiplicarea congreselor pentru pace".
De-a lungul timpului, comitetul Nobel a lărgit acest concept pentru a premia artizani ai unor acţiuni umanitare, apărători ai mediului înconjurător şi campioni ai luptei împotriva sărăciei.
Plângerea, depusă la brigada financiară a poliţiei norvegiene - întrucât este vorba de o presupusă încălcare a unui testament - îl vizează în special pe preşedintele comitetului, Thorbjoern Jagland, şi pe influentul său secretar, Geir Lundestad.
Premiile Nobel s-au născut din voinţa inventatorului dinamitei, savantul şi industriaşul suedez Alfred Nobel (1833 - 1896), graţie unei clauze menţionate în testamentul său redactat la Paris, în 1895, cu un an înainte de a muri.

New York Times: Republica Moldova este cea mai curajoasă ţară din lume

Dacă ar fi o competiţie olimpică pentru cea mai curajoasă ţară din lume, medalia de aur ar reveni Republicii Moldova, hotărâtă să nu cedeze în faţa preşedintelui rus Vladimir Putin, care ar putea să o transforme în următoarea Ucraină, afirmă un editorial publicat de New York Times.
Rusia a intimidat deja R.Moldova fără milă pentru că a încercat să se apropie de Uniunea Europeană, impunându-i sancţiuni precum interzicerea exporturilor de vinuri. Rusia ameninţă, de asemenea, cu tăierea gazelor naturale de care depinde R.Moldova. Cu toate acestea, Guvernul moldovean refuză să cedeze, fiind hotărât să adere la UE şi să îşi întărească legăturile cu Occidentul. "Nu există alternativă pentru noi decât să continuăm integrarea europeană", a declarat premierul moldovean Iurie Leancă, a cărui "engleză impecabilă" este remarcată de editorialistul Nicholas Kristof. "Suntem europeni! Nimeni nu poate contesta acest lucru", adaugă el.
Dragostea R.Moldova pentru Occident rămâne însă neîmpărtăşită, adaugă editorialistul New York Times. Niciun preşedinte în funcţie nu a vizitat vreodată această ţară. Vizita în Ucraina a vicepreşedintelui Joe Biden din această săptămână ar fi fost un moment perfect pentru a veni la Chişinău şi a demonstra sprijinul SUA, dar acest lucru nu s-a întâmplat. În fond, R.Moldova are o populaţie de mai puţin de patru milioane de persoane şi nu are o semnificaţie strategică evidentă. Prin câteva gesturi modeste, preşedintele Obama ar fi putut recompensa R.Moldova. În schimb, în faţa lipsei de interes americane, preşedintele rus Vladimir Putin ar putea să anexeze oficial Transnistria în următoarele săptămâni, afirmă editorialistul american. În ultimii ani, Guvernul de la Chişinău a încercat să construiască o economie de piaţă prooccidentală, iar ţara îşi revine, dar încă este fragilă. Mulţi se tem că Putin îşi va îndrepta campania sa ascunsă de infiltrări şi provocări pentru a transforma R.Moldova în următoarea Ucraină.
Ar putea fi prea târziu pentru a-l descuraja pe Putin în R.Moldova, dar, indiferent ce se întâmplă, Guvernul de la Chişinău ar trebui susţinut, afirmă editorialistul american. Statele Unite pot ajuta susţinând infrastructura pentru ca R.Moldova să importe gaz şi electricitate din România, îngreunând astfel misiunea lui Putin de a-i subordona pe moldoveni. Am putea chiar să încurajăm UE să vină în întâmpinarea dorinţei de aderare a R.Moldova, adaugă el. Iar dacă preşedintele Obama ar putea vizita această ţară pentru câteva ore, oamenii l-ar aclama aşa cum nu a fost aclamat vreodată, conchide Nicholas Kristof.

Sute de greci bogaţi cer statului un ajutor social de 500 de euro

Mai multe sute de greci bogaţi, printre care milionari şi proprietari de iahturi, au depus cereri pentru a primi din partea statului elen un ajutor social special începând de la 500 de euro, care ar trebui acordat cetăţenilor săraci din excedentul bugetar înregistrat de guvern anul trecut.
Astfel, printre cei care au depus documente pentru ajutorul social se numără şi 500 de persoane cu proprietăţi în valoare de peste 500.000 de euro, 140 de cetăţeni cu proprietăţi de peste 100.000 de euro şi alţi 900 care au active ce depăşesc 50.000 de euro, potrivit datelor unei agenţii guvernamentale, citate de portalul GreekReporter. Unul dintre cele mai şocante cazuri este cel al unei familii cu venituri de 102.000 de euro pe an, proprietăţi imobiliare de 2,3 milioane de euro şi o locuinţă de 230 de metri pătraţi, care a cerut ajutorul autorităţilor elene. O altă familie din Atena, cu cinci membri, venituri anuale de 150.000 de euro, incluzând 50.000 de euro din dobânzi, şi proprietăţi imobiliare de 540.000 de euro, a aplicat pentru 996 de euro. Într-un alt caz, un cuplu a declarat venituri de numai 23.000 de euro pentru a primi ajutorul social, însă statul a descoperit în urma verificărilor că deţine un iaht de 230.000 de euro. De asemenea, o familie cu patru membri din Atena, cu proprietăţi imobiliare de 2,7 milioane de euro şi venituri de 90.000 de euro, a încercat să obţină sprijin financiar. Statul elen a anunţat că a primit până în prezent 312.000 de cereri pentru ajutor financiar. Valoarea ajutorului începe de la 500 de euro şi creşte în funcţie de situaţia financiară a solicitantului. Din cele peste 300.000 de cereri, 70.000 au primit aprobare preliminară, 111.000 au fost respinse, iar alte 132.000 sunt verificate din nou.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.