MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Fidesz, marele favorit în alegerile din Ungaria
Spre deosebire de opoziţia de stânga, care s-a făcut puţin auzită şi a fost slab organizată, Fidesz a desfăşurat o campanie foarte activă, dominată de promisiunile vizând reducerea, în total cu 20 la sută, a facturilor la gaze şi electricitate pentru populaţie. "Am transformat şi reînnoit Ungaria, am făcut dintr-o maşină cu roţile dezumflate o maşină de curse", le-a spus premierul Viktor Orban susţinătorilor, la o amplă manifestaţie organizată la Budapesta. Partidul său - al cărui slogan "Ungaria o duce mai bine" este omniprezent pe ziduri, la posturile de radio sau la televiziuni - este cotat în sondajele de opinie cu puţin sub 50 la sută din voturi. Principalul adversar, alianţa de stânga condusă de socialişti, este cotată cu 30 la sută, în timp ce partidul de extremă-dreapta Jobbik are între 15 şi 18 la sută. Aproximativ 20 la sută dintre alegători nu s-au decis încă asupra votului.
Unul dintre liderii alianţei de stânga, Gordon Bajnai, fost premier independent în perioada 2009-2010, a avertizat în legătură cu lipsa de credibilitate a sondajelor, afirmând că acestea "funcţionează corect doar în democraţii". La rândul lor, experţii consideră că Fidesz nu are cum să piardă la alegerile de duminică. "Cel mai probabil va fi o victorie apropiată de majoritatea de două treimi, fie puţin peste, sau puţin sub acest prag", spune Peter Tolgyessy, coautor al Constituţiei din 1989 şi fost membru al Fidesz, formaţiune pe care a părăsit-o în 2010.
Dacă Fidesz va rămâne sub pragul acestei "super majorităţi", scena politică de la Budapesta va fi puţin mai animată, iar partidul conservator va fi nevoit să coopereze cu opoziţia de stânga, ceea ce "îi va complica viaţa", adaugă Peter Tolgyessy.
"UE a abandonat Ungaria în 2012"
În 2010, conservatorii premierului Viktor Orban au câştigat 52,7 la sută din voturi, ceea ce le-a asigurat o majoritate de două treimi din mandatele Parlamentului. În acest context, premierul Viktor Orban a fost criticat dur că s-a folosit abuziv de această poziţie pentru a modifica profund Ungaria, fără consultări sau dezbateri, cu obiectivul declarat de a elimina corupţia şi de a elibera ţara de povara datoriei externe, moştenită în anii de criză din 2008. Cu o nouă Constituţie, Orban a dorit, astfel, să impună valori dragi lui - creştinismul şi familia tradiţională. Noua Constituţie, adoptată la sfârşitul lui 2011, i-a permis, de altfel, să-şi consolideze controlul asupra tuturor instituţiilor puterii şi contraputerii, precum justiţia şi presa, dar şi economia şi cultura. Guvernul a afirmat însă că a repus ţara în mişcare: economia a înregistrat o creştere de 1,2 la sută în 2013, şomajul este la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, deficitul a fost adus sub pragul de 3 la sută. Pentru următorii patru ani, Viktor Orban a promis relansarea industriei, deşi politica sa agresivă de impozitare a multinaţionalelor a dus la o reducere sensibilă a investiţiilor străine. În acest context, Viktor Orban, care s-a remarcat prin discursurile înflăcărate împotriva regimului comunist, rămâne popular în ţară. "Vorbeşte pe limba oamenilor şi are capacitatea să fie pe aceeaşi lungime de undă cu o mare parte a societăţii ungare", a explicat Zsolt Bayer, cofondator al Fidesz.
Derivele sale autocrate au provocat îngrijorare în UE, deşi Bruxelles-ul s-a arătat discret în legătură cu evoluţiile de la Budapesta în ultimii doi ani. "UE a abandonat Ungaria în 2012", afirmă politologul Laszlo Lengyel, de la Institutul de studii financiare şi politice din Budapesta. "Ungaria este o ţară mică şi, atâta vreme cât politica lui Orban nu este contagioasă, UE nu va face nimic", subliniază expertul.
McDonald's închide restaurantele din Crimeea
Grupul american McDonald's a anunţat vineri suspendarea activităţii la restaurantele din Crimeea invocând probleme cu lanţul de producţie, la scurt timp după ce o altă companie occidentală a oprit operaţiunile din peninsula anexată în martie de Federaţia Rusă. Anexarea Crimeei de către Rusia, nerecunoscută oficial de noul guvern din Ucraina şi nici de către SUA şi ţările aliate, reprezintă un motiv de îngrijorare pentru corporaţiile care au afaceri în regiunea Mării Negre. McDonald's, care opera trei restaurante în Peninsula Crimeea, a anunţat că speră ca activităţile să fie reluate cât mai curând posibil. Compania a oferit însă angajaţilor din Crimeea posibilitatea de a se transfera la restaurante din Ucraina, măsură care sugerează că grupul nu anticipează redeschiderea unităţilor din peninsulă în viitorul apropiat. "Compania furnizează tuturor angajaţilor oportunitatea de a se transfera la oricare alt restaurant din Ucraina, pe aceleaşi funcţii, aceleaşi salarii şi comisioane, costul relocării lor şi a familiilor urmând să fie acoperit de McDonald's", se arată într-un comunicat al lanţului de restaurante.
Compania Universal Postal, înregistrată la Geneva, care face parte din grupul german Deutsche Post, a anunţat că nu mai acceptă scrisori cu destinatari din Crimeea, deoarece posibilitatea de a face livrări în regiune nu mai este garantată.
O jurnalistă occidentală a fost ucisă în Afganistan
O jurnalistă occidentală a fost ucisă şi o alta a fost rănită grav, vineri, într-un atac, în timp ce transmiteau de la pregătirea alegerilor prezidenţiale care vor avea loc în Afganistan sâmbătă, a anunţat un oficial din cadrul poliţiei.
Acesta este al doilea atac care vizează direct un jurnalist occidental în Afganistan, după moartea lui Nils Horner, un cunoscut reporter anglo-suedez ucis la 11 martie în plină stradă în capitala Kabul. "Una dintre jurnaliste a fost ucisă pe loc iar alta se află într-o stare critică", a declarat Yaqub Mandozai, şeful adjunct al poliţiei din provincia Khost, unde a avut loc agresiunea, vorbind despre un atac comis de un bărbat îmbrăcat în uniformă de poliţist. Khost, unde a avut loc agresiunea, este o provincie izolată şi foarte infiltrată de rebeli talibani. Ea se învecinează cu zonele tribale pakistaneze.
Aceste violenţe au loc cu o zi înaintea alegerilor prezidenţiale afgane, un scrutin test pentru stabilitatea ţării şi pe care talibanii au promis să îl "perturbe" prin toate mijloacele. Atacurile împotriva străinilor sau a locurilor frecventate de străini s-au multiplicat de la începutul anului.
Angajaţii unei fabrici de branzeturi au făcut baie în cuvele de lapte
Autorităţile ruse au deschis o anchetă într-o fabrică de produse lactate din Rusia, pentru încălcarea normelor sanitare, după ce mai multe fotografii cu angajaţi făcând baie în cuvele de lapte au fost publicate pe Internet. Fabrica de produse lactate din Omsk, în Siberia, închisă după publicarea fotografiilor cu şase angajaţi făcând baie într-o cuvă de lapte, a încălcat "într-o manieră flagrantă normele sanitare şi epidemiologice", arată Comisia rusă de anchetă. "S-a stabilit că lichidul în care angajaţii fabricii au făcut baie era lapte proaspăt folosit pentru produsele lactate", arată comunicatul Comisiei ruse. Într-una dintre fotografiile publicate pe reţeaua de socializare VKontakte, unul dintre cei şase angajaţi îşi prezintă lenjeria intimă, cu mesajul: "De fapt, munca noastră este plictisitoare". Într-o înregistrare video, trei angajaţi ai fabricii sunt suprinşi în timp ce pregătesc produsele cu mâinile neacoperite şi purtând pantaloni scurţi, "în condiţii insalubre". "Pentru anul în curs, peste 49 de tone de produse din această fabrică au fost vândute în 14 oraşe din Rusia", a precizat Comisia de anchetă, care le-a cerut "cetăţenilor să semnaleze orice eventuale intoxicaţii provocate de consumul produselor lactate" provenind din Omsk.
Conducerea fabricii riscă până la doi ani de închisoare dacă justiţia va decide că se face vinovată de producerea unor alimente improprii consumului uman.
Băsescu i-a enervat pe ruşi
Rusia a avertizat, vineri, România, pe tema unor declaraţii "antiruse" ale preşedintelui Traian Băsescu în legătură cu criza din Ucraina, Moscova subliniind că o deteriorare a relaţiilor nu este în folosul niciuneia dintre cele două părţi. "Rusia a observat o serie de noi declaraţii antiruse ale preşedintelui Traian Băsescu", afirmă Ministerul rus de Externe, într-un comunicat. "Liderul român a acuzat Rusia de comiterea unei «agresiuni împotriva Ucrainei» la ceremoniile de aniversare a 10 ani de la intrarea României în NATO", precizează Ministerul rus de Externe, adaugând că şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, nu a respins această declaraţie.
"Se poate ghici în spatele acestor atacuri intenţia clară a Bucureştiului de a ignora adevăratele cauze ale crizei din Ucraina", a adăugat diplomaţia rusă. "Această retorică antirusă la nivelul conducerii statului român nu este în interesul nimănui", mai arată comunicatul Ministerului rus de Externe.
România a denunţat, în martie, "agresiunea" rusă în Crimeea şi referendumul "ilegal" care a condus la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia. Preşedintele Traian Băsescu a pledat pentru "repoziţionarea" forţelor NATO în Europa.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
