MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: NASA încearcă să studieze "paradoxul gemenilor"
În vârstă de 50 de ani, Scott şi Mark Kelly, ambii cu chelie şi cu o privire albastră pătrunzătoare, nu se disting la prima vedere decât prin mustaţa celui de-al doilea. La fel ca toţi gemenii monozigoţi sau "adevăraţii" gemeni, cei doi fraţi afişează o asemănare derutantă şi un patrimoniu genetic qvasi-identic. O similaritate împinsă până la carierele lor paralele de astronauţi la NASA, strălucitoare "lovitură dublă", unică în domeniul aerospaţial. Şi, dacă cei doi fraţi nu au zburat niciodată împreună, ei vor permite, în schimb, realizarea unei experienţe inedite, menite să evalueze impactul pe care o lungă perioadă petrecută în spaţiu îl are asupra sănătăţii. O miză foarte importantă pentru NASA, după promisiunea făcută de Barack Obama de a trimite oameni pe Marte, într-o călătorie dus-întors lungă de trei ani.
"O oportunitate unică"
Scott, care a condus expediţia cu numărul 26 spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS), în 2010, va pleca din nou în martie 2015, pentru un an. Fratele său, Mark - care s-a retras din activitate în 2011, pentru a se îngriji de soţia sa, Gabrielle Giffords, celebră senatoare americană scăpată miraculos dintr-un atac terorist produs în acelaşi an - va rămâne la sol. Cu toate acestea, Mark le-a propus cercetătorilor de la NASA să servească drept "criteriu de control", adică drept referinţă pentru a evalua modificările cauzate organismului fratelui său de această lungă şedere la ISS.
Gemenii monozigoţi constituie ceea ce natura are cel mai aproape de clona umană şi sunt, din acest punct de vedere, apreciaţi de oamenii de ştiinţă pentru a distinge între ceea ce ţine de genetică şi ceea ce este indus de mediul înconjurător. "A-l avea pe Scott în spaţiu şi pe Mark la sol constituie o oportunitate unică", a confirmat Craig Kundrot, director ştiinţific-ajunct la NASA.
Evaluarea îmbătranirii celulare
Agenţia americană şi-a prezentat în urmă cu câteva zile programul său experimental. Acesta va viza în acelaşi timp fiziologia corpului uman (concentraţia sangvină a anumitor molecule legate, de exemplu, de stres, evoluţia florei bacteriene în sistemul digestiv, etc.), posibilele alterări genetice induse de radiaţiile cosmice, funcţiile cognitive ale subiectului, precum şi capacitatea sa de a vizualiza spaţiul.
Efectele unei şederi prelungite în spaţiu sunt în parte cunoscute, aminteşte, pentru Le Figaro, doctorul Brigitte Godard. Unele sunt legate de lipsa ponderabilităţii. "Toate fluidele corpului se concentrează în partea de sus a corpului (cap şi bust), ceea ce poate duce, de exemplu, la probleme oculare", precizează Godard. De asemenea, microgravitatea antrenează o reducere a masei musculare cu un procent situat între 20 şi 40%, inclusiv la nivelul inimii, şi o scădere a densităţii osoase. Dar consecinţele expunerii la o cantitate importantă de radiaţii cosmice, posibilă cauză de cancer şi de boli neurodegenerative, sunt mai puţin cunoscute, pentru că acest tip de studiu necesită ani de observări. Oamenii de ştiinţă se vor interesa, de asemenea, de telomerii fraţilor Kelly, capsule de la extremitatea cromozomilor, care permit evaluarea îmbătrânirii celulare, punctează cotidianul francez.
Ce spune povestea
În celebra sa lucrare despre relativitatea restrânsă din 1905, Albert Einstein a prezis că dacă două ceasuri sunt puse împreună şi sincronizate, şi apoi unul este îndepărtat şi apoi adus înapoi, atunci ceasul care a călătorit va rămâne în urma celui care a stat pe loc. Einstein considera aceasta ca o consecinţă naturală a relativităţii restrânse, nu un paradox.
În 1911, Paul Langevin a făcut acest concept mai uşor de înţeles cu al său exemplu cu gemenii, din care unul e astronaut iar celălalt trăieşte doar pe Pământ. Astronautul pleacă într-o călătorie spaţială cu o navă care merge cu viteză apropiată de cea a luminii (n.r. – din păcate, irealizabil în studiul NASA), pe când celălalt rămâne pe Pământ. Când fratele călător se întoarce acasă, el descoperă că este mai tânăr decât fratele lui. Cu alte cuvinte, dacă fraţii ar fi avut fiecare un ceas, cel al astronautului ar fi rămas în urma celui rămas asupra fratelui de pe Pământ, ceea ce înseamnă că pentru astronaut a trecut mai puţin timp decât pentru celălalt. Langevin a explicat vitezele diferite de îmbătrânire astfel: "Doar călătorul a suferit o acceleraţie care i-a schimbat direcţia vitezei".
Rusia se îndreaptă spre o nouă perioadă de confruntare cu Occidentul
Rusia se îndreaptă spre o nouă eră de confruntare cu Occidentul după demonstraţia de forţă din Crimeea a preşedintelui Vladimir Putin, care refuză ordinea postsovietică a ultimului sfert de secol, relatează AFP.
La 8 decembrie 1991, liderii Rusiei, Ucrainei şi Belarus au ratificat un acord privind destrămarea URSS, dislocată în mai multe state independente. Dar luând Crimeea Ucrainei, preşedintele rus Vladimir Putin a arătat că este pregătit să redeseneze frontierele Rusiei. Nimic nu arată dacă Vladimir Putin se va opri acolo sau dacă va încerca să ia şi alte regiuni rusofone de la Ucraina, R.Moldova sau Belarus şi Kazahstan.
Dar preluarea controlului Crimeei de către Rusia şi discursul incisiv al lui Vladimir Putin arată că acesta consideră că misiunea sa este de a reinstaura puterea ţării sale. "Suntem la începutul, nu la sfârşitul unei evoluţii tumultuoase a evenimentelor", avertizează Nikolai Petrov, profesor la Înalta şcoală de Economie din Moscova. "Discursul lui Putin a încheiat doar etapa actuală de absorbţie a Crimeei. Întrebarea este: ce se va întâmpla ulterior?"
Vladimir Putin a declarat că Rusia a obosit să "mai fie pusă la colţ" de Occident, pe care îl acuză: "ne dezamăgeşte şi ia decizii în spatele nostru".
Occidentul persistă în politica sa de "izolare" a Rusiei, pusă în aplicare în secolele XVIII şi XIX împotriva regimului ţarilor, apoi în secolul XX împotriva URSS, a apreciat preşedintele rus. Europenii şi americanii au "depăşit o linie roşie" ajutând la instalarea la Kiev a unui Guvern prooccidental după destituirea preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici, a adăugat Putin.
Analiştii subliniază riscul "unui nou Război Rece".
"Demersurile politice ale cele două părţi erau până acum previzibile, dar ele nu mai sunt de acum", consideră Nikolai Petrov. "Putin a declarat război Occidentului şi nu este posibilă nicio reconciliere", analizează Petrov. "Acum Occidentul va încerca să răstoarne regimul Putin". Alipirea Crimeei este o "schimbare decisivă" în politica externă a Rusiei, apreciază şi Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie din Moscova.
Ordinea mondială, care a prins contur după destrămarea URSS şi a sistemului "bipolar", a premis Statelor Unite să nu respecte legile internaţionale în Iugoslavia, în Irak sau chiar Libia, potrivit preşedintelui rus. În opinia lui Vladimir Putin şi a multor ruşi, anexarea Crimeei de către Rusia corectează o nedreptate istorică: altădată aparţinând Rusiei, peninsula din Marea Neagră a fost oferită Ucrainei de către liderul sovietic Nikita Hruşciov în 1954. Dar simplul fapt că Moscova trimite forţe ruse în Crimeea pentru a prelua controlul regiunii arată dispreţul pe care îl are faţă de frontierele stabilite în 1991. În discursul său, Vladimir Putin a descris ruşii ca pe nişte victime ale destrămării URSS, pe care a calificat-o la un moment dat drept "cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX". "Ceea ce părea de negândit, din nefericire, a devenit realitate şi URSS s-a prăbuşit", a declarat el, subliniind că poporul rus a devenit de atunci "poporul cel mai dispersat din lume".
Se va opri Rusia la alipirea Crimeei?, se întreabă experţii. Un gest din partea Moscovei către estul sau sudul Ucrainei ar conduce la o escaladă şi mai gravă. Transnistria, teritoriu rusofon separatist al R.Moldova, a cerut deja alipirea la Rusia. "O Ucraină liberă, independentă şi neutră ar putea fi garanţia păcii în Europa Centrală", a subliniat Timofei Bodacev, redactor-şef adjunct la revista pro-Kremlin din Rusia Global Policy. "Rusia, în acest caz, nu va continua politica sa activă în estul şi sud-estul Ucrainei".
Ucraina susţine că Rusia pregăteşte intervenţie în estul şi sudul ţării
Şeful misiunii Ucrainei la ONU, la Geneva, Iuri Klimenko a declarat pentru presă că există "indicii" potrivit cărora Rusia este pregătită să lanseze o intervenţie de anvergură în estul şi sudul Ucrainei.
Diplomatul a anunţat o suplimentare a trupelor în regiunea ucraineană Herson, în nordul Crimeei, indicii despre amplasarea unor mine şi arestarea în regiuni din est şi sud efectuate de către forţe de securitate ucrainene a unor activişti proruşi care deţineau documente de identificare de la servicii de securitate ruse. "Ucraina şi ucrainenii sunt pregătiţi să-şi apere teritoriul prin toate mijloacele necesare, însă, în acest stadiu, rămânem angajaţi pe calea unei soluţii politice", a declarat Klimenko.
"Ucraina va recurge la utilizarea dreptului la autoapărare în ultimă instanţă", a spus el.
Persoanele diagnosticate mai tarziu cu diabet au un risc mai mare de demenţă
Persoanele diagnosticate cu diabet şi tulburări ale tensiunii arteriale între 40 şi 64 de ani au un risc mai mare de reducere a masei cerebrale odată cu înaintarea în vârstă, ceea ce ar putea declanşa probleme cognitive şi de memorie, au descoperit cercetătorii americani. "În principiu, dacă putem preveni sau controla diabetul şi tensiunea arterială la persoanele de vârstă mijlocie, putem preveni sau amâna deteriorarea creierului, care se produce câteva decenii mai târziu şi provoacă probleme cognitive şi de memorie, precum şi demenţă", a declarat Rosebud Roberts, autorul studiului, de la Mayo Clinic, din Rochester, Minnesota.
În vederea acestui studiu, publicat online în revista Neurology, Rosebud Roberts a evaluat capacitatea cognitivă şi de memorare a peste 1.400 de persoane, cu vârsta medie de 80 de ani. Participanţii fie nu aveau probleme cognitive şi de memorare, fie aveau probleme moderate (cunoscute sub denumirea de afecţiuni cognitive moderate). Creierul acestora a fost scanat pentru detectarea markerilor cerebrali care să indice afecţiuni specifice care ar fi putut preceda apariţia demenţei. Istoricul medical al participanţilor a fost, de asemenea, revăzut pentru a se stabili dacă aceştia fuseseră diagnosticaţi cu diabet sau probleme de tensiune arterială la vârstă mijlocie sau mai târziu. "În general, descoperirile noastre sugerează că efectele acestor boli asupra creierului se dezvoltă timp de mai multe decenii şi cauzează simptome ce afectează memoria şi alte capacităţi cognitive. Mai ales diabetul are efecte adverse, indiferent de vârsta la care se dezvoltă", a afirmat Rosebud Roberts.
Silvio Berlusconi nu mai este "il Cavaliere"
Fostul şef al guvernului italian Silvio Berlusconi, condamnat pentru fraudă fiscală în procesul Mediaset, şi-a pierdut titlul de "Cavaliere" după ce s-a autoexclus din asociaţia "Cavalerilor Muncii".
Conducătorul formaţiunii Forza Italia (de dreapta) a fost condamnat definitiv la patru ani închisoare — dintre care trei anulaţi de o amnistie — şi doi ani de interdicţie în a exercita un mandat public. Această sentinţă, confirmată marţi de Curtea de casaţie, îl privează de dreptul de vot şi de posibilitatea de a fi ales. Potrivit cotidianului Corriere della Sera, această condamnare i-a determinat pe unii membri ai Cavalerilor Muncii să ceară expulzarea celui mai celebru membru al lor, magnatul media Silvio Berlusconi. Regulamentul acestei organizaţii prevede, de fapt, că nu pot fi membri ai ei decât cei care au o "conduită civică şi socială exemplară".
Aflând despre aceste discuţii, Silvio Berlusconi a luat-o înaintea decidenţilor şi a trimis miercuri o scrisoare de "autosuspendare" Federaţiei Naţionale a Cavalerilor Muncii. Consiliul de conducere, care se pregătea să adopte o poziţie după confirmarea condamnării fostului şef al guvernului, s-a mulţumit deci "să ia act" de decizia acestuia.
Federaţia Naţională a Cavalerilor Muncii regrupează toate persoanele decorate cu Ordinul Meritului Muncii în Italia. Potrivit propriului site, 2.747 de persoane au primit această distincţie de la crearea sa în 1901 şi mai există 526 de "cavaleri" în viaţă. De miercuri, 525.
