Internațional

În Crimeea miroase a praf puşcă

Ziarul de Vrancea
28 feb 2014 720 vizualizări
Reapariţia preşedintelui demis Viktor Ianukovici ieri, aflat de-acum sub protecţia Rusiei, şi tensiunile tot mai puternice în Crimeea, unde este staţionată Flota rusă la Marea Neagră, accelerează din nou evenimentele în Ucraina.

Câteva zeci de persoane înarmate au preluat ieri dimineaţa controlul asupra sediilor Guvernului şi Parlamentului Crimeei de la Simferopol, pe care au arborat steagul Rusiei, împiedicând accesul angajaţilor în clădiri. Ei sunt "bine antrenaţi, înarmaţi cu puşti de precizie şi au muniţie pentru o lună de zile", potrivit deputatului Serghii Kuniţin, un fost premier al Crimeei şi membru al partidului Udar (Lovitură) al fostului campion mondial la box Vitali Kliciko. 

Noile autorităţi de la Kiev au reacţionat puternic faţă de evoluţiile din sudul ţării. Ministrul interimar ucrainean de Interne Arsen Avakov a anunţat că întreaga poliţie a fost plasată în stare de alertă, inclusiv forţele speciale, cu scopul de a evita "o baie de sânge în rândul populaţiei civile". De asemenea, a fost lansată o anchetă pentru "terorism". În Parlament, preşedintele interimar Oleksandr Turcinov a avertizat Moscova împotriva tentaţiei de a interveni cu flota care are baza în oraşul vecin, Sevastopol.

"Mă adresez comandanţilor militari ai Flotei (ruse) la Marea Neagră: toţi militarii trebuie să rămână pe teritoriul prevăzut prin acorduri. Orice mişcare de trupe înarmate va fi considerată o agresiune militară", a declarat el.

Ianukovici se crede preşedinte

Fostul preşedinte, care nu a dat vreun semn de viaţă de când a fost destituit de Parlament, sâmbătă, şi care este dat în urmărire în Ucraina pentru "crime în masă", a reapărut ieri în Rusia, căreia i-a cerut şi de la care a obţinut protecţie faţă de "extremişti". "Mă consider în continuare şeful legitim al statului ucrainean", a spus el. "Devine evident faptul că poporul din sud-estul (ţării) şi Crimeea nu acceptă vidul de putere şi arbitrarul care domenşte în ţară, în contextul în care miniştrii sunt desemnaţi de mulţime în piaţa publică", a deplâns el.

Aceste evenimente marchează o nouă escaladare a tensiunilor dintre noua putere prooccidentală de la Kiev şi elemente proruse din Ucraina.

Crimeea, centrul intereselor strategice ale Rusiei

Noul punct fierbinte în criza din Ucraina, Peninsula Crimeea reprezintă centrul intereselor strategice ale Rusiei, care şi-a asigurat influenţa asupra Caucazului şi vestului Europei prin Flota Mării Negre şi baza militară de la Sevastopol. Republică autonomă în cadrul Ucrainei, peninsula Crimeea este situată în sudul ţării, între Marea Neagră şi Marea Azov, şi este separată de Rusia la est prin strâmtoarea Kerci. Ţarii ruşi şi elita sovietică obişnuiau să-şi petreacă vacanţele pe litoralul din sudul peninsulei, care rămâne şi în prezent un punct de atracţie pentru turişti, relatează BBC.

Anexată de Imperiul rus în 1783, în timpul domniei împărătesei Ecaterina cea Mare, Crimeea a rămas în componenţa Rusiei până în 1954, când a fost transferată Ucrainei de liderul sovietic Nikita Hruşciov. Etnicii ruşi sunt majoritari în Crimeea, în timp ce ucrainenii reprezintă un sfert din populaţie, iar tătarii musulmani aproximativ 12 la sută.

Controlul asupra Mării Negre

Având statut de republică autonomă în cadrul Rusiei după Revoluţia bolşevică, Crimeea a fost ocupată de nazişti la începutul anilor 1940. Ulterior, tătarii din Crimeea au fost acuzaţi de colaborare de Stalin şi deportaţi în masă. Mulţi dintre ei nu au supravieţuit. După prăbuşirea Uniunii Sovietice, tătarii au fost lăsaţi să revină în Crimeea. Un sfert de milion de tătari s-au întors în peninsulă la începutul anilor '90. Reîntoarcerea lor a provocat tensiuni şi proteste legate de retrocedarea proprietăţilor, tema fiind în continuare un motiv de disensiuni în Crimeea.

Pe de altă parte, după ce Ucraina şi-a declarat independenţa, politicienii reprezentând comunitatea rusă din Crimeea au urmărit desprinderea de sub autoritatea Kievului şi au consolidat legăturile cu Rusia, printr-o serie de măsuri declarate neconstituţionale de autorităţile din capitală. Pentru a pune capăt acestor tendinţe separatiste, Kievul a prevăzut clar în 1996 în Constituţie că peninsula are statutul de republică autonomă, reafirmând însă că legislaţia din Crimeea trebuie să fie în conformitate cu cea ucraineană. Astfel, Crimeea are propriul Parlament şi Guvern, care are competenţe doar în domeniul agriculturii, infrastructurii publice şi turismului.

O importantă bază navală, portul Sevastopol găzduieşte Flota rusă a Mării Negre din perioada URSS. După prăbuşirea URSS, Flota a fost divizată între Rusia şi Ucraina.

Prezenţa Flotei ruse la Sevastopol a reprezentant un permanent motiv de tensiune între Rusia şi Ucraina. Astfel, în 2008, Ucraina, condusă în acel moment de preşedintele prooccidental Viktor Iuşcenko, a cerut Rusiei să nu folosească Flota rusă de la Marea Neagră în conflictul din Georgia.

Dincolo de legăturile etnice şi lingvistice, Crimeea are un interes strategic major pentru Rusia. În 2008, prezenţa militară rusă la Sevastopol se ridica la 10.000 de militari. Această prezenţă masivă în Marea Neagră îi permite Rusiei să-şi menţină influenţa asupra Ucrainei şi Caucazului, dar şi asupra vestului Europei, deoarece Moscova are asigurat un acces uşor la Mediterana. În plus, Flota rusă este şi o adevărată "mană cerească" pentru ucrainenii din Crimeea, în condiţiile în care Marina reprezintă "plămânul" economic, social şi cultural al Sevastopolului, ceea ce poate explica şi reticenţele cetăţenilor faţă de noua putere de la Kiev.

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.