Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Criza din Ucraina, rezultatul disputelor între Rusia şi Occident

Ziarul de Vrancea
19 feb 2014 436 vizualizări
Criza din Ucraina reflectă în egală măsură diviziunile din interiorul ţării, interesele elitei politice de la Kiev şi dorinţa marilor actori, UE şi Rusia, de a controla regiunea

Sute de mii ucraineni cer de trei luni în stradă apropierea ţării de Europa, schimbarea Constituţiei, un nou Guvern, însă criza din Ucraina reflectă în egală măsură diviziunile din interiorul ţării, interesele elitei politice de la Kiev şi dorinţa marilor actori, UE şi Rusia, de a controla regiunea. Doar dorinţa unei schimbări politice i-a determinat pe sutele de mii de ucraineni să protesteze riscandu-şi viaţa în Piaţa Independenţei din Kiev şi în marile oraşe din Ucraina? şi de ce Guvernul de la Kiev a refuzat atat de categoric să dea curs solicitărilor manifestanţilor? Acestea sunt doar cateva întrebări la care nu se poate găsi un răspuns uşor, însă o privire în istoria mai îndepărtată şi mai ales în cea recentă a Ucrainei, dar şi asupra actorilor implicaţi ar putea explica motivele crizei de la Kiev şi, eventual, evoluţiile viitoare, comentează CNN.

De ce este Ucraina importantă pentru UE şi Rusia?

Ţară cu 45 de milioane de locuitori, Ucraina are cea mai mare frontieră care desparte Rusia şi Uniunea Europeană.  Pană în 1991, a făcut parte din Uniunea Sovietică, iar după prăbuşirea fostului bloc sovietic a încercat, asemenea celorlalte foste republici sovietice, să-şi recapete identitatea. Ucraina nu a reuşit însă să-şi găsească singură drumul şi a devenit rapid un "pion" în permanenta dispută dintre Rusia şi Occident. Ultimul episod este cel din noiembrie, cand Kievul a refuzat să se semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, în favoarea menţinerii unor relaţii apropiate cu Moscova. Refuzul puterii de la Kiev a provocat nemulţumirea UE, care, cu sprijinul SUA, spera în consolidarea relaţiilor cu fostele republici sovietice şi mai ales în apropierea Ucrainei de Europa. În consecinţă, Bruxelles-ul a denunţat presiunile Rusiei asupra Ucrainei pentru a respinge parteneriatul cu Uniunea Europeană.  În replică, preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat că Rusia nu urmăreşte să-şi extindă influenţa în Ucraina, iar luna trecută a insistat că Rusia "a respectat întotdeauna, respectă şi va respecta suveranitatea" fostelor republici sovietice. În paralel, Guvernul rus a oferit un important ajutor financiar Ucrainei, iar analiştii consideră că acesta se înscrie în dorinţa Rusiei de a consolida relaţiile cu fostele republici sovietice. În schimbul ajutorului financiar, Rusia nu a cerut Ucrainei progrese în ceea ce priveşte corupţia sau drepturile omului, în timp ce Bruxelles-ul a atras atenţia în nenumărate randuri Kievului asupra acestor probleme, în perspectiva semnării Acordului de Asociere. Elita politică de la Kiev nu s-a grăbit însă să adere la valorile occidentale, iar o dovadă în acest sens este şi locul pe care îl ocupă în ultimul clasament realizat de Transparency Internaţional privind corupţia: 144 din cele 177 de ţări.

De ce Rusia şi UE sunt în centrul protestelor?

Protestele arată, de asemenea, permanentele tensiuni dintre estul şi vestul Ucrainei. Proeuropenii sunt mai influenţi în vestul Ucrainei, în timp ce regiunile din estul ţării susţin apropierea de Rusia.  În noiembrie, sute de mii de ucraineni au ieşit în stradă după ce preşedintele Ianukovici a refuzat semnarea Acordului de Asociere cu UE, în favoarea menţinerii unor relaţii apropiate cu Rusia.  Nemulţumiţi de această decizie, manifestanţii au cerut semnarea Acordului cu UE, sperand că acesta va consolida cooperarea Kievului cu blocul comunitar.  Confruntat cu o gravă criză economică, Kievul a condiţionat însă apropierea de UE de acordarea unui important sprijin financiar. De altfel, preşedintele Viktor Ianukovici, aflat la putere din 2010, a declarat că Ucraina nu-şi poate permite să semneze Acordul cu UE, sugerand practic presiunile economice din partea Rusiei. Un alt motiv pentru care liderul de la Kiev a refuzat semnarea Acordului de Asociere a fost legat şi de cererile repetate ale UE pentru eliberarea din închisoare a fostului premier Iulia Timoşenko, oponetul său politic. Ianukovici nu a uitat că Revoluţia Portocalie din 2004, care l-a înlăturat de la putere, a reprezentat momentul de ascensiune pentru Iulia Timoşenko.  În schimb, Rusia a susţinut Guvernul ucrainean în urma declanşării protestelor. Ministerul rus de Externe a calificat drept "provocatoare" acţiunile protestatarilor şi, de asemenea, şi-a exprimat speranţa că "opoziţia va renunţa la ameninţări şi ultimatumuri". În plus, după ce a refuzat semnarea Acordului de Asociere cu UE, preşedintele Ianukovici a plecat la Moscova, unde, după o întalnire cu liderul rus Vladimir Putin, a anunţat că Rusia oferă Ucrainei un credit de 15 miliarde de dolari şi o importantă reducere la preţul gazelor.

Disensiuni şi în randul aliaţilor occidentali

Jocurile Olimpice de la Soci ar fi trebuit să reprezinte un prilej pentru Rusia să se afle în prim-plan, dar criza din Ucraina a pus în umbră evenimentul sportiv organizat de Moscova. Evoluţiile din Ucraina au provocat însă disensiuni şi în randul aliaţilor occidentali, mai ales după ce o înregistrare audio în care adjunctul secretarului de Stat american, Victoria Nuland, îşi exprimă într-un mod mai puţin diplomatic frustrarea în legătură cu lipsa de acţiune şi indecizia Uniunii Europene în rezolvarea crizei de la Kiev.  Pe fondul intensificării protestelor de stradă, reprezentanţii opoziţiei şi ai puterii de la Kiev au avut mai multe runde de negocieri, dar fără niciun rezultat. Puterea de la Kiev a acceptat amnistierea manifestanţilor anchetaţi pentru violenţele de la Kiev, a promis locuri în noul Guvern pentru reprezentanţii opoziţiei, dar acestea nu au dus la diminuarea tensiunilor. O serie de dilomaţi internaţionali au venit, la randul lor, la Kiev, pentru a încerca soluţionarea crizei. Cu toate acestea, situaţia a escaladat marţi seara, cand protestele au reizbucnit, iar cel puţin 25 de persoane au fost ucise şi alte cateva sute rănite în urma violenţelor de la Kiev. Comunitatea internaţională a condamnat de la distanţă violenţele, iar, în acest context, rămane de văzut cum va evolua criza şi, mai ales, ce instrumente şi tehnici vor folosi autorităţile pentru a evita haosul. Mai mult, rămane de văzut în ce măsură Guvernul de la Kiev şi opoziţia vor fi dispuse la concesii pentru o soluţionare paşnică a crizei.

Bilant sangeros: Sute de victime

Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a decretat pentru astăzi zi de doliu naţional în Ucraina, în urma confruntărilor violente din ultimele 24 de ore, soldate cu cel puţin 25 de morţi şi sute de răniţi în capitala ucraineană, relatează AFP. Drapelele vor fi coborate în bernă pe clădirile oficiale, în timp ce concertele şi competiţiile sportive vor fi anulate, potrivit unui decret publicat ieri pe site-ul preşedinţiei. Gestul preşedintelui este curios deoarece el este cel care a ardonat forţelor de ordine să recurgă la violenţă. Confuntările de marţi au provocat atras atenţia marilor puteri din Europa şi mai ales statelor vecine, cum sunt Romania, Polonia şi Umgaria, care se pot aştepta la un flux masiv de emigranţi. De asemenea, biserica Ordodoxă şi cea Catolică şi-au exprimat îngrijorarea faţă de escaladarea violenţelor. Mulţi şefi de state au vorbit despre impunerea unor sancţiuni Ucrainei. 

Londra înăspreşte condiţiile de acordare a beneficiilor sociale

imigranţii care nu obţin un salariu de minim 150 lire pe săptămană nu vor primi ajutoare

Imigranţii europeni care nu reuşesc să obţină în cel puţin trei luni de zile de la sosirea în Mare Britanie un loc de muncă plătit cu 150 de lire sterline (182 de euro) pe săptămană ar putea fi excluşi de la acordarea unor beneficii sociale, a anunţat Guvernul de la Londra. Imigranţii vor trebui să îndeplinească această condiţie pentru a obţine statutul de "lucrător", care le dă dreptul să obţină alocaţia pentru copii, credite fiscale suplimentare pentru îngrijirea copiilor, ajutorul financiar pentru locuinţă şi ajutorul de şomaj, în cazul pierderii locului de muncă, relatează The Independent, în ediţia electronică. Măsura face parte din noile restricţii anunţate de Guvernul de la Londra în vederea descurajării "turismului pentru beneficii sociale", care, potrivit autorităţilor britanice, ar atrage în special cetăţenii din Romania şi Bulgaria, în urma ridicării restricţiilor pe piaţa muncii din Marea Britanie.  Ministrul britanic al Muncii şi Pensiilor, Iain Duncan Smith, a declarat că "aceste măsuri vor asigura un sistem echitabil" pentru cei care vin în Marea Britanie în căutarea unui loc de muncă şi nu le va permite imigranţilor să profite de beneficii sociale. "Îngrijorările opiniei publice din Marea Britanie sunt întemeiate în ceea ce priveşte faptul că imigranţii ar trebui să contribuie la economia ţării şi nu să fie atraşi de beneficiile sociale", a afirmat ministrul britanic. Departamentul britanic pentru Muncă şi Pensii a precizat, de asemenea, că termenul "lucrător" din legislaţia actuală a UE este prea larg şi prea permisiv cu cei care au lucrat pentru foarte puţin timp. Potrivit noilor măsuri anunţate de Guvernul de la Londra, pragul veniturilor va fi stabilit la un nivel în momentul în care imigranţii vor începe să plătească asigurările naţionale. Astfel, pentru perioada 2013-2014, pragul a fost stabilit la 149 de lire sterline pe săptămană, iar în 2014-2015 acesta va creşte la 153 de lire sterline pe săptămană.

O păpuşă cu imaginea lui Snowden a fost pusă în vanzare

O păpuşă cu imaginea fostului consultant al Agenţiei americane de securitate (NSA) Edward Snowden a fost pusă în vanzare în Statele Unite, iar o parte din caştigurile obţinute din vanzări vor fi direcţionate către o organizaţie pentru libertatea presei, relatează AFP. Păpuşa are înălţimea de 30,5 centimetri, ochelari şi un calculator, poate purta costum, blugi sau uniformă militară şi a fost pusă în vanzare cu 99 de dolari de fabricantul ThatsMyFace.com. Compania, care pune în vanzare păpuşi cu imaginea unor celebrităţi, a anunţat pe site, fără detalii suplimentare, că banii obţinuţi în urma vanzărilor vor fi direcţionaţi către Fundaţia pentru libertatea presei. Edward Snowdem, care a dezvăluit presei un amplu program de interceptare a comunicaţiilor dezvoltat de NSA, s-a refugiat în Rusia, iar din luna ianuarie face parte din Consiliul de administraţie al Fundaţiei pentru libertatea presei.Păpuşa nu a fost comandată nici de fostul consultant al NSA şi nici de Fundaţie, precizează fabricantul, care a mai pus în vanzare păpuşi cu imaginea fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, a unor politicieni americani sau a prinţului William şi a soţiei sale, Kate Middleton.

Jaf armat la o bancă din Sofia

Persoane necunoscute au atacat, ieri dimineaţa, o sucursală a First Investment Bank (FIB) din Sofia, relatează site-ul Novinite.com. Atacul a avut loc în jurul orei 08.30 (08.30 ora Romaniei), cand trei sau patru persoane, unele dintre ele înarmate, potrivit cotidianului Sega, au păstruns în agenţia bancară.  Potrivit unor informaţii neconfirmate, un gardian a fost rănit şi transportat la spitalul Pirogov. Atacatorii au luat o sumă nedeterminată de bani şi au fugit. Zona a fost încercuită de poliţie, iar o anchetă este în desfăşurare.

Un fost militar american s-a sinucis în închisoare

Un fost militar american condamnat în 2009 la închisoare pe viaţă pentru uciderea unei familii irakiene şi violarea unei tinere în 2006 a fost găsit mort în celula sa, după ce s-a sinucis, relatează AFP. Steven Dale Green, în varstă de 28 de ani, a murit sambătă în Arizona (sud-vest). El a fost găsit marţea trecută în celulă în stare de inconştienţă, a precizat un purtător de cuvant al serviciilor penitenciare americane. "FBI a fost informat, iar ancheta efectuată consideră că a avut loc o sinucidere", a adăugat purtătorul de cuvant într-un comunicat. În martie 2006, fostul militar american a fost acuzat că ar fi liderul unei echipe extrem de violente din sudul Bagdadului. Potrivit acuzării, în timp ce alţi trei militari americani o violau rand pe rand pe o fată în varstă de 14 ani, Green i-a dus pe părinţii şi pe sora acesteia, în varstă de şase ani, într-o cameră unde i-a ucis. Apoi, a violat-o la randul lui pe adolescenta Abeer al-Janabi şi a ucis-o


Situaţia umanitară din Coreea de Nord, provoacă îngrijorare

Secretarul general al ONU Ban Ki-moon s-a declarat "foarte îngrijorat" în legătură cu situaţia umanitară din Coreea de Nord şi "profund afectat de descoperirile" comisiei mandatate de Naţiunile Unite, relatează AFP. "Secretarul general este foarte îngrijorat în legătură cu situaţia umanitară (...) din Coreea de Nord", a anunţat purtătorul de cuvant al secretarului general al Naţiunilor Unite într-un comunicat. "El este profund afectat de descoperirile Comisiei de anchetă despre situaţia drepturilor omului" în această ţară, a adăugat el. Această comisie, alcătuită din trei jurişti, a publicat luni un raport în care acuză regimul nord-coreean de crime împotriva umanităţii şi cere comunităţii internaţionale să acţioneze pentru ca oficialii acestuia să fie traşi la răspundere. "Secretarul general speră că acest raport va permite înregistrarea unor progrese în cunoaşterea la nivel internaţional a gravelor încălcări ale acestor valori (drepturile omului) în Coreea de Nord", se mai arată în comunicat. "El (Ban Ki-moon) cere autorităţilor nord-coreene să colaboreze cu comunitatea internaţională pentru a ameliora situaţia drepturilor omului şi condiţiile de viaţă ale poporului său", a subliniat purtătorul de cuvant al secretarului general al ONU.






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.