MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Premieră mondială: Un bărbat şi-a regăsit simţul tactil, cu ajutorul unei proteze revoluţionare
Un bărbat al cărui braţ stâng a fost amputat în urmă cu nouă ani şi-a regăsit simţul tactil graţie unei mâini artificiale experimentale, ataşată nervilor săi de la nivelul membrului amputat. Potrivit oamenilor de ştiinţă, această premieră biomedicală deschide calea pentru realizarea în următorii ani a unor proteze care vor reda pacienţilor funcţiile îndeplinite de un membru amputat, dar şi senzaţiile oferite de acesta.
Cercetătorii elveţieni, germani şi italieni au testat această mână bionică la spitalul Gemelli din Roma, în Italia, pe un danez în vârstă de 36 de ani, căruia medicii i-au amputat braţul stâng, cu nouă ani în urmă, după ce acesta a fost rănit într-o explozie produsă în timp ce organiza un foc de artificii în faţa locuinţei sale. Rezultatele acestui studiu clinic au fost publicate în revista ştiinţifică americană Science Translational Medicine.
"Am avut senzaţii pe care nu le-am mai avut de nouă ani", a declarat pacientul, Dennis Aabo Sorensen, adăugând că răspunsul senzorial al protezei este "cu adevărat incredibil". În timpul testelor, pacientul a fost legat la ochi şi a avut dopuri în urechi. Pacientul depindea doar de simţul tactil, au precizat cercetătorii.
În comerţ, cel mai devreme peste cinci ani
Medicii, coordonaţi de Silvestro Micera de la l'Ecole Polytechnique Fédérale de Lausanne (EPF) din Elveţia, au pus la punct această mână bionică cu care pacientul poate să îşi ajusteze forţa pentru a prinde obiecte şi pentru a identifica forma şi textura lor. Această proteză este înzestrată cu senzori capabili să reacţioneze la tensiunea din tendoanele artificiale, transformând în impulsuri electrice informaţiile emise atunci când pacientul manevrează un obiect. Aceste semnale, convertite într-un echivalent al impulsurilor nervoase, sunt transmise celor patru electrozi grefaţi sub nervii periferici ai braţului. "Este pentru prima dată când reuşim să restabilim o percepţie senzorială în timp real cu o proteză", a subliniat Silvestro Micera.
Totuşi, va fi nevoie de câţiva ani înainte ca această mână bionică să fie comercializată, a explicat Stanisa Raspopovic, unul dintre coordonatorii acestui studiu. "Totul va depinde de următoarele teste clinice", a declarat el, fără să precizeze însă numărul pacienţilor care vor lua parte la acestea. După părerea sa, comercializarea va fi posibilă "peste cinci ani cel mai devreme sau peste 15 ani cel mai târziu".
Directorul liceului romanesc din Tiraspol: A fost ca un film de groază
n "Am fost umiliţi, înjosiţi, am fost numiţi contrabandişti", a povestit Ion Iovcec, care a fost eliberat ieri de autorităţile separatiste
Directorul Liceului "Lucian Blaga" din Tiraspol, Ion Iovcev, contabilul şi şoferul instituţiei, reţinuţi miercuri la prânz de miliţia transnistreană, la punctul de intrare în regiune, în timp ce se întorceau de la Chişinău, au fost eliberaţi ieri. Ion Iovcev a povestit prin ce au trecut el şi colegii lui, comparând ziua de miercuri cu un film de groază. "A fost o zi foarte grea ieri, pot să spun că a fost un film de groază. De dimineaţă ne-am dus să ridicăm salariul profesorilor şi angajaţilor. Am trecut aşa-numita vamă transnistreană. Ne-au întrebat dacă avem vreo marfă. Marfă n-aveam, aveam salariul. Trecând peste Nistru, în satul Parcani, ne aştepta Miliţia Rutieră. Au verificat întâi actele, iar după aceea am văzut că era un post mobil vamal. După aceea am fost reţinuţi cam cinci ore şi jumătate. Au făcut procese verbale, ne-au luat salariul, ne-au arestat, ne-au luat telefoanele mobile, aparatul foto", a declarat Ion Iovcev, pentru RFI.
Iovcev a mai spus că el şi colegii lui au fost "umiliţi prin cuvinte şi prin comportare". "Am fost umiliţi, înjosiţi, am fost numiţi contrabandişti. Noi ieri am încercat să sunăm acolo şi am fost întrerupţi, nu puteam suna din locul acela unde s-a întâmplat. Am refuzat, au vrut să ne pună cătuşele, dar după aceea au văzut că stăm pe poziţie şi ne-au lăsat în pace şi au făcut toate procesele (verbale) acolo, în drum", a precizat directorul liceului.
Ion Iovcev a adăugat că tot ce vorbea cu colegii săi era înregistrat de miliţienii transnistreni care i-au reţinut. "Ei s-au aşteptat să avem o sumă foarte mare, însă chiar conform legilor lor, prin vama transnistreană se pot trece fără declaraţie 10.000 de dolari, dar salariile profesorilor erau de 114.000 de lei, asta-i mai puţin de 10.000 de dolari. Noi eram trei persoane, iar ei ne acuză că suntem persoană juridică şi că persoana juridică trebuie să facă declaraţie la vamă", a mai spus Iovcev. Directorul Liceului "Lucian Blaga" a spus că profesorii sunt foarte indignaţi şi cer susţinere din partea conducerii de vârf a Republicii Moldova, a României, a organismelor internaţionale.
Supravieţuitorul naufragiului din Pacific, luat la întrebări de rudele tanărului care a murit
Familia tânărului mexican mort în timpul periplului despre care Jose Salvador Alvarenga susţine că a durat 13 luni în Oceanul Pacific şi care a fost determinat de un naufragiu, le-a cerut autorităţilor mexicane să îi solicite explicaţii supravieţuitorului aventurii. "Vrem să ştim care au fost ultimele sale cuvinte, de ce a refuzat să se alimenteze", a declarat pentru AFP Romero Cordoba Rios, fratele lui Ezequiel, tânărul mexican naufragiat la sfârşitul lui 2012, alături de tovarăşul său din San Salvador, dar care nu a supravieţuit. În umila casă pe care o împarte cu părinţii şi cei opt fraţi ai săi la El Fortin, o localitate din Chiapas (sud-est), Romeo povesteşte că Ezequiel, în vârstă de 24 de ani, nu îl cunoştea pe Alvarenga şi că a acceptat să îl însoţească pe acesta la pescuit de rechin, în urma unui acord de "ultim moment".
Potrivit celor povestite de Alvarenga - care estimase vârsta tânărului între 15 şi 18 ani - Ezequiel a murit după patru luni "de sete şi de foame", pentru că vomita şi că, spre deosebire de el, nu se putea alimenta cu carne crudă de animale. "A rezistat patru luni. Dar pe urmă am rămas singur", a explicat marţi Alvarenga, după ce a fost salvat. El a declarat că a aruncat apoi peste bord cadavrul tovarăşului său. "Ce altceva puteam face?", a declarat el.
Miercuri, Alvarenga voia să se întoarcă direct în ţara sa de origine, El Salvador, deşi a petrecut 15 ani în Mexic. "Noi, ceea ce vrem noi este să vină aici, ca Guvernul să îl aducă aici", în Mexic, a declarat Romeo Cordoba. El a precizat că mama sa este pe cale de a formaliza o astfel de cerere. Fratele pescarului mort subliniază totuşi că nu este vorba despre o anchetă judiciară împotriva lui Alvarenga, deoarece acesta "a fost un accident de muncă". "Singurul lucru pe care vrem să îl ştim este care au fost ultimele cuvinte pe care le-a spus acestui bărbat şi ce a făcut acesta cu corpul neînsufleţit al fratelui meu".
Risc de penurie de apă din cauza exploatării gazelor de şist în SUA
În plină expansiune în Statele Unite, exploatarea petrolului şi gazelor de şist se bazează în principal pe fracturarea hidraulică ce constă în injectarea la presiune foarte mare a unui amestec de apă şi materiale pentru fisurarea rocii în speranţa descoperirii de hidrocarburi.
Aproximativ jumătate din puţurile săpate din 2011 în Statele Unite şi în vestul Canadei pentru folosirea acestei tehnici controversate au fost în regiuni care se confruntau deja cu un puternic "stres hidric", afirmă un studiu al coaliţiei Ceres, care se bazează pe circa 40.000 de foraje efectuate între 2011 şi mai 2013. "Fracturarea hidraulică agravează concurenţa pentru apă în unele regiuni care sunt din ce în ce mai devastate de secetă şi stres hidric", rezumă Mindy Lubber, preşedintele Ceres, care reuneşte organizaţii neguvernamentale, cercetători şi companii. Raportul subliniază în special impactul pe care exploatarea gazelor de şist îl are în California, statul care se confruntă în prezent cu una dintre cele mai grave secete din ultimul secol. "Exploatarea gazelor de şist în multe regiuni (din Statele Unite) se bazează în mare parte pe resursele de ape subterane, care sunt în general mai puţin regulate decât cele de suprafaţă, agravând deci riscul de epuizare a resurselor de apă", argumentează raportul. Pentru a evalua mai bine amploarea problemei, studiul face apel la o mai mare transparenţă şi le cere companiilor să dezvăluie cantitatea de apă folosită în fiecare dintre puţurile lor, raţionalizând utilizarea ei. "Bunele practici în materie de gestionare a resurselor de apă sunt tergiversate", avertizează Ceres, făcând apel la combinarea soluţiilor. "O singură tehnologie, fie că este reciclarea apei sau o folosire mai mare a fracturării hidraulice fără apă, nu va rezolva ea singură problema stresului hidric", asigură raportul.
Exploatarea gazelor şi petrolului alimentează o revoluţie energetică în Statele Unite care ar putea deveni din acest an primul producător de aur negru de pe planetă.
Prima recoltă de legume din Cosmos
Astronauţii ruşi au reuşit să recolteze legume din mini-grădina aflată la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), oamenii de ştiinţă susţinând că legumele sunt perfect comestibile. "Experienţa cu mazărea este extrem de promiţătoare", spun ei. Astronauţii au cultivat legume japoneze şi grâu pitic, ale cărui grăunţe sunt de o calitate excelentă, arată Margarita Levinskih, cercetătoare la Institutul pentru probleme biomedicale al Academiei de Ştiinţe din Moscova. Ei vor să cultive anul viitor orez, roşii şi ardei în sera de pe ISS, care trebuie însă să fie reparată pentru a fi operaţională.
Aceste culturi vor completa alimentaţia astronauţilor în timpul misiunilor, dar se va şi verifica, prin ele, dacă plantele astfel obţinute suferă modificări de ordin genetic în spaţiu. În prezent, ISS este aprovizionată regulat cu hrană de pe Pământ. Acum câteva săptămâni, o navă comercială a zburat în spaţiu cu o încărcătură de 1.300 kg spre ISS. La bordul ei s-au aflat hrană, îmbrăcăminte, cadouri de Crăciun trimise de familiile astronauţilor şi furnici, destinate unui studiu.
NASA a anunţat la începutul acestui an că durata de viaţă a ISS va fi prelungită cu patru ani datorită garanţiilor financiare ale guvernului american, aşa încât laboratorul din spaţiu va rămâne operaţional cel puţin până în 2024.
Bulatov spune că torţionarii rusofoni l-au obligat să spună că este spion american
Disidentul ucrainean torturat Dmitro Bulatov, care primeşte îngrijiri medicale în Lituania, a declarat că torţionarii rusofoni l-au obligat să admită că este spion american. "M-au obligat să vorbesc în faţa unei camere de luat vederi şi să spun că sunt spion american, că America mi-a dat bani pentru protestele din Piaţa Independenţei, că am fost inspirat de americani pentru a crea dezordine", a declarat Bulatov la Vilnius. "Cred că erau membri ai serviciilor speciale ruse. După cum m-au bătut, sigur erau profesionişti", a adăugat el.
Ministerul lituanian de Externe a confirmat că Dmitro Bulatov, în vârstă de 35 de ani, avea pe corp urme clare de violenţă.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
