MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Băsescu respinge Memorandumul cu FMI
Parlamentul României este cea mai criticată instituţie în raportul CE privind corupţia publicat ieri, o situaţie similară cu cea din raportul MCV, din 22 ianuarie. Experţii europeni consideră că Parlamentul României a dat dovadă de "o lipsă de consecvenţă" în luarea deciziilor referitoare la probleme de integritate, inclusiv în ceea ce priveşte acţiunile ulterioare deciziilor ANI în situaţii de conflicte de interese şi de incompatibilitate.
"Odată definitive, aceste decizii ar trebui să ducă la încetarea mandatului respectivului funcţionar ales. Totuşi, de la mijlocul anului 2012, sistemul judiciar a trebuit să sesizeze de două ori Curtea Constituţională în urma refuzului Parlamentului de a pune capăt mandatelor ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti definitive privind incompatibilitatea unor parlamentari", se arată în raport. Potrivit documentului, refuzul Parlamentului de a executa unele dintre deciziile definitive ale ANI a afectat credibilitatea angajamentului său de a combate corupţia. De asemenea, "funcţionarii aleşi au subminat în mod frecvent şi grav stabilitatea instituţională a ANI prin intermediul unor propuneri legislative", susţine CE.
"Superimunitatea" i-a speriat pe europeni
Sunt menţionate şi "dezbaterile publice ample" privind posibila modificare a legislaţiei referitoare la incompatibilitatea aplicabilă funcţionarilor locali aleşi, discuţii care au apărut după ce ANI a constatat mai multe încălcări ale unor dispoziţii juridice. Votul din decembrie 2013 din Camera Deputaţilor – la legea "superimunităţii" - apare în două rânduri în acest prim raport privind corupţia din toate statele membre. În primul rând, se precizează că acest vot "a pus serios la îndoială" angajamentul politic de a concretiza reformele anticorupţie în România. Pe de altă parte, CE consideră că modificările - deşi declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională - provoacă "preocupări grave în ceea ce priveşte nivelul de integritate şi standardele anticorupţie aplicabile funcţionarilor aleşi".
Totodată, raportul publicat luni atrage atenţia că activitatea de lobby nu este reglementată în România. Un alt aspect criticat este cel al finanţării partidelor politice. Potrivit CE, cazurile de corupţie la nivel înalt arată "vulnerabilităţile" în materie de supraveghere a finanţării partidelor şi a campaniilor electorale, precum şi în materie de prevenire a fraudei electorale.
Presa română, influenţată de afilierile politice ale unor proprietari
Raportul mai arată că jurnalismul din România este, adesea, influenţat de interesele şi de afilierile politice ale proprietarilor unor societăţi media şi au existat intimidări la adresa magistraţilor şi a unor persoane implicate în combaterea corupţiei. "Informarea obiectivă s-a deteriorat în ultimii ani şi jurnalismul este adesea influenţat de interesele specifice şi de afilierile politice ale proprietarilor unor societăţi de media, incluzând uneori intimidarea magistraţilor sau a unor persoane implicate în combaterea corupţiei", precizează raportul la capitolul mass-media şi accesul la informaţii. Totodată, se arată că "limitările libertăţii presei au redus şi mai mult accesul la informaţii la nivelul întregii ţări". În opinia CE, această situaţie este agravată de faptul că România are cea mai scăzută rată de acoperire a internetului din UE.
Europa pierde o avere din cauza corupţiei
Corupţia "costă" anual aproximativ 120 de miliarde de euro economia Uniunii Europene (UE), potrivit aceluiaşi raport. Documentul nu stabileşte un clasament al ţărilor europene în domeniul corupţiei, ci relevă principalele lacune observate în lupta împotriva corupţiei la nivel european.
În particular, controalele interne cu privire la procedurile din cadrul administraţiilor publice sunt considerate insuficiente, iar regulile referitoare la conflictele de interese variază de la un stat la altul, la fel ca şi eficienţa prevenţiei şi acţiunilor în instanţe. Raportul subliniază, de asemenea, asupra faptului că integritatea în viaţa politică rămâne o problemă, în numeroase state membre. De exemplu, nu este o practică curentă ca partidele politice şi corpurile alese să se doteze cu coduri de conduită privind corupţia, iar cele existente nu au, adesea, efecte reale. Lacune importante subzistă în special în domeniul finanţării partidelor politice. De asemenea, sectorul pieţelor publice este deosebit de expus corupţiei, se notează în raport.
Cancerul, un flagel care se extinde necruţător în întreaga lume
în ciuda progreselor în descoperirea de noi tratamente, circa 13 milioane de oameni vor muri de cancer în 2030 n ţările cu venituri mici şi medii vor fi cele mai afectate
Cancerul va continua să se extindă în lume, în special în ţările în dezvoltare, cu aproape 22 de milioane de noi cazuri pe an aşteptate la orizontul lui 2030, faţă de 14 milioane în 2012, potrivit unui raport mondial publicat ieri. În pofida progreselor majore în tratamentele propuse, numărul deceselor ar urma să crească, trecând de la 8,2 milioane în 2012 la 13 milioane în 2030, cu toate că mai mult de jumătate din tipurile de cancer ar putea fi evitate "dacă ar fi aplicate corect cunoştinţele actuale". "Ţările cu venituri mici şi medii sunt, incontestabil, cele mai afectate, întrucât multe dintre ele sunt prost echipate pentru a face faţă acestei creşteri a numărului de bolnavi de cancer", subliniază Margaret Chan, director general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Realizat cu ajutorul a 250 de experţi din 40 de ţări, raportul "World Cancer Report 2014" trece în revistă principalele date disponibile.
Cancerul la plămani, cel mai frecvent şi cel mai fatal
În 2012, cancerul la plămâni a fost cel mai frecvent diagnosticat tip de cancer (1,8 milioane de cazuri, adică 13% din numărul total de cazuri de cancer), înaintea cancerului de sân (1,7 milioane, 11,9%) şi a cancerului de colon (1,4 milioane, 9,7%). De asemenea, cancerul pulmonar este cel mai fatal, provocând 1,6 milioane de decese în 2012 (19,4% din toate decesele cauzate de cancer), urmat de cancerul de ficat (800.000, 9,1%) şi de stomac (700.000, 8,8%). Potrivit raportului, bărbaţii sunt mai afectaţi decât femeile (ei reprezintă 53% din cazurile de cancer şi 57% din decese). În plus, peste 60% din cazuri şi 70% din decese survin, în prezent, în Africa, Asia şi America Latină, o tendinţă care ar urma să se menţină în următorii ani.
La tipurile de cancer legate de infecţii (de ficat, de stomac şi de col uterin), s-au adăugat în ultimul timp şi cancerul de plămâni, cel de sân şi cel de colon, asociate unor factori de risc precum fumatul, alcoolul, obezitatea, lipsa de exerciţii fizice sau consumul de produse alimentare puternic procesate, mai răspândite în ţările bogate. Aproape jumătate din cele 14 milioane de cazuri noi în 2012 s-au înregistrat în Asia - mai ales în China -, în timp ce Europa reprezenta circa un sfert din cazurile noi, SUA o cincime, iar Africa şi Orientul Mijlociu, doar 8%. Pentru a răspunde provocărilor financiare care se profilează (în 2010, costul economic anual al cancerului a fost evaluat la 1.160 de miliarde de dolari), raportul recomandă nu doar noi tratamente, ci şi dezvoltarea prevenţiei la scară largă. Printre măsurile preconizate, raportul mai menţionează campanii de vaccinare împotriva hepatitei B şi a virusului Papilloma Uman (HPV), la originea mai multor tipuri de cancer, între care şi cel de col uterin.
Un elev a ucis două persoane într-o şcoală din Moscova
Incidentul produs ieri la o şcoală din nord-estul Moscovei a fost provocat de un conflict şcolar, a declarat o sursă din cadrul agenţiilor de securitate. "Elevul de liceu care a intrat în instituţie cu o armă a făcut acest lucru probabil din cauza unui conflict la această şcoală", a afirmat sursa citată.
Potrivit Lifenews, tânărul, pe nume Serghei Gordeev, a avut un conflict cu profesorul de geografie, Andrei Kirilov, în vârstă de 37 de ani. "Trebuie să îl găsesc pe profesorul de geografie", a afirmat Serghei, ameninţându-l cu o puşcă pe gardianul de la intrarea în şcoală. "El l-a împuşcat pe profesor în stomac, a verificat dacă este în viaţă, după care i-a tras un foc de control în cap", a declarat un coleg de clasă al acestuia pentru Lifenews.
Postul de radio Kommersant FM a anunţat că elevul era printre cei mai buni dar l-ar fi suspectat pe profesorul de geografie că încearcă să intervină în defavoarea sa la absolvire.
Un tânăr înarmat a intrat ieri dimineaţă într-o şcoală din Moscova, a luat mai mulţi ostatici şi a deschis focul. Toţi elevii au fost eliberaţi, însă un poliţist şi un profesor au fost ucişi, în timp ce un alt poliţist a fost rănit. Elevul a fost ulterior neutralizat şi predat anchetatorilor.
Două nave de război americane au ajuns în Marea Neagră
Cele două nave de război americane care au plecat în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă din Italia au ajuns în Marea Neagră, a anunţat ieri o sursă militară rusă, cu câteva zile înaintea deschiderii Jocurilor Olimpice de la Soci, oraş situat pe malul Mării Negre. "Distrugătorul lansator de rachete Ramage şi nava amfibie Mount Whitney se află în prezent în Marea Neagră, având la bord peste 600 de membri ai forţelor speciale ale marinei de război", a precizat sursa citată.
Pentagonul a anunţat la sfârşitul lui ianuarie că este pregătit să mobilizeze mijloace aeriene şi navale care includ, în special, două nave în Marea Neagră, pentru a ajuta Rusia să asigure securitatea Jocurilor Olimpice de la Soci, în perioada 7-23 februarie. "Mijloace aeriene şi navale, care includ două nave ale marinei militare în Marea Neagră, sunt disponibile la cerere pentru orice situaţie de urgenţă, ca sprijin şi în urma consultării cu Guvernul rus", a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, contraamiralul John Kirby.
O parte din Slovenia este paralizată de ninsorile abundente
Aproximativ 120.000 de consumatori au rămas fără curent electric şi numeroase drumuri au fost blocate, duminică, în Slovenia în urma ninsorilor abundente care afectează cea mai mare parte a ţării încă de sâmbătă. Agenţia de meteorologie slovenă, ARSO, a lansat o alertă de nivel maxim. Aceasta le-a cerut cetăţenilor să nu iasă din casă, avertizându-i că vremea constituie un risc serios pentru persoane şi bunuri.
În regiunea Postojna, situată la circa 40 de kilometri de Ljubljana, capitala acestei mici ţări alpine, liniile de înaltă tensiune au căzut sub greutatea gheţii sau a ninsorii, sau antrenate de copacii căzuţi. Alimentarea cu energie electrică nu a putut fi restabilită în cursul zilei din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile. O linie de înaltă tensiune a căzut duminică pe autostrada care leagă Ljubljana de coasta adriatică, determinând închiderea acesteia timp de mai multe ore.
Centrul de informaţii rutiere a anunţat pe site-ul său de Internet că numeroase drumuri sunt închise în toată Slovenia din cauza liniilor de înaltă tensiune şi a copacilor căzuţi sau din cauza gheţii. Căile ferate sunt, de asemenea, blocate. "Este o catastrofă naturală de mare amploare", a declarat premierul sloven, Alenka Bratusek, după ce a vizitat, duminică, regiunea Postojna. Bratusek a anunţat că Guvernul său va cere ajutorul Uniunii Europene, care să îi furnizeze mai multe generatoare electrice pentru a face faţă situaţiei create de penele de curent.
În afară de regiunea Postojna, penele de electricitate afectează şi unele sectoare din Ljubljana şi din oraşele Celje şi Maribor.
În total, aproximativ 120.000 de locuinţe, respectiv 250.000 de persoane, au rămas fără curent electric duminică în această ţară cu două milioane de locuitori. "Întreruperile de curent electric nu mai sunt o problemă locală, ci una naţională", a declarat ministrul Apărării, Roman Jakici. El a afirmat că armata este pregătită să intervină dacă serviciile civile au nevoie de ajutor pentru a curăţa străzile de zăpadă, gheaţă şi copaci, care le fac impracticabile.
Război de propagandă în centrul Kievului
Protestatarii ucraineni au încercat, duminică, să îşi explice cauza în faţa unităţilor antirevoltă care protejează clădirile oficiale, proiectând în plină stradă jurnale de ştiri televizate, dar poliţiştii au răspuns difuzând la un volum mai mare cântece militare sovietice.
Opozanţii au instalat un cearşaf alb de mari dimensiuni pe doi stâlpi în faţa barierelor ridicate de poliţişti în faţa clădirilor Guvernului, pentru a transmite 24 de ore din 24, cu ajutorul unui proiector, jurnalele televizate ale posturilor de televiziune care le dau cuvântul. Dar poliţiştii, care dispun de o sonorizare mai puternică, au ripostat rapid difuzând vechi şlagăre sovietice şi cântece militare. "Avem un sunet bun, dar cel al Berkut (unităţile antirevoltă) este mai puternic", a explicat un manifestant mascat, care s-a prezentat ca Vadim, evitând să îşi spună numele de familie. Chiar dacă doar câţiva poliţişti îşi schimbă percepţia în privinţa manifestaţilor, tot va fi o victorie, a apreciat el. Dar potrivit colegului său Igor, poliţiştii sunt impenetrabili la acţiunea lor. "Nu se interesează de ştiri, ei au alte opinii, ei sunt convinşi că noi suntem răi, inamici", a declarat el. Poliţiştii, contactaţi de AFP, au refuzat orice declaraţie.
Peste 98% dintre găgăuzi îşi văd viitorul alături de Rusia
O proporţie de 98,9% dintre participanţii la referendumurile de duminică s-au pronunţat pentru independenţa regiunii, iar 98,4% susţin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală rusă, potrivit Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia. De asemenea, pentru o orientare a Republicii Moldova către Uniunea Europeană (UE) s-au pronunţat 2,27% dintre participanţii la plebiscit, în timp ce 97,22% i se opun. În schimb, o aderare a Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia, Belarus, Kazahstan este susţinută de 98,47% dintre participanţii la referendum, 1,52% sunt împotriva acesteia, iar restul sunt indecişi. În total, la urne s-au prezentat 70.777 de persoane, cea mai importantă rată de participare înregistrată în regiune. În capitala regiunii, Comrat, prezenţa a fost de 68,22%, iar la Vulcăneşti de 61,31%.
Premierul moldovean Iurie Leancă a declarat ieri, ca o primă reacţie, că referendumurile din Găgăuzia reprezintă o "sfidare a legii", cu "elemente de tentativă de a stimula procesele separatiste" în Republica Moldova. El a mai spus că Guvernul de la Chişinău a tras propriile concluzii cu privire la situaţia din Găgăuzia şi a asigurat că va încerca să îmbunătăţească dialogul cu autorităţile locale şi să explice mai bine politicile centrale.
Duminică, locuitorii din Găgăuzia au participat la două referendumuri. Unul dintre ele are caracter consultativ şi are ca scop să afle atitudinea cetăţenilor faţă de orientarea proeuropeană sau prorusă a Republicii Moldova. Al doilea referendum este unul legislativ şi are ca scop să obţină aprobarea locuitorilor regiunii în legătură cu dreptul Găgăuziei la autodeterminare în cazul în care Republica Moldova şi-ar pierde suveranitatea. Ambele plebiscite au fost declarat ilegale de instanţa de la Comrat şi sunt considerate ilegale de către autorităţile de la Chişinău.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
