MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Un activist anti-Ianukovici a fost "crucificat"
Un activist ucrainean foarte activ în cadrul unei mişcări de contestare a preşedintelui Viktor Ianukovici, răpit pe 22 ianuarie şi eliberat joi, a povestit vineri că a fost torturat timp de peste o săptămână, un caz pe care opoziţia îl denunţă drept o nouă dovadă de "intimidare". Uniunea Europeană a îndemnat autorităţile să reacţioneze, după mai multe agresiuni, bătăi şi răpiri ale unor opozanţi, dintre care unul este mort.
Dmitro Bulatov, în vârstă de 35 de ani, tatăl a trei copii, dat dispărut de la 22 ianuarie, a fost abandonat joi seara într-o pădure de la periferia Kievului, după ce a fost reţinut într-un loc necunoscut şi torturat timp de peste o săptămână. El a reuşit să ajungă într-un sat, de unde a chemat ajutoare. "Am fost crucificat, mi-a fost tăiată o ureche, am fost tăiat pe faţă, am fost bătut pe tot corpul. Dar, slavă Domnului, sunt în viaţă", a declarat Dmitro Bulatov, potrivit unor imagini transmise de posturile de televiziune Kanal 5.
Kliciko denunţă un "act de intimidare"
În aceste imagini, pe faţa tânărului se poate vedea sânge coagulat, că prezintă răni la nivelul mâinilor şi că hainele îi erau împregnate în sânge.
El a declarat că, după accent, răpitorii săi erau, în opinia sa, ruşi. Ministerul ucrainean de Interne a anunţat deschiderea unei anchete cu autor necunoscut pentru "răpire", adăugând că Dmitro Bulatov a fost lovit, pe 22 ianuarie, la nivelul capului, într-un cartier de la Kiev, de către persoane necunoscute care l-au urcat, ulterior, la bordul unei maşini. Tânărul este spitalizat, în prezent, dar viaţa nu-i este în pericol. Unul dintre liderii opoziţiei, Vitali Kliciko, care l-a vizitat la spital, a denunţat un "act de intimidare" la adresa opozanţilor celor mai activi faţă de regim.
Comisarul UE pentru Extindere Stefan Füle a îndemnat "autorităţile să reacţioneze în urma unor cazuri de răpire şi tortură ca cel al lui Bulatov".
"Acest tip de violenţe (comise) în deplină impunitate este deplorabil şi este necesar să înceteze imediat", a scris Füle într-un mesaj postat pe Twitter.
Dmitro Bulatov este unul dintre liderii Automaidan, o mişcare a unor manifestanţi care protestează la bordul maşinilor şi care a organizat o serie de acţiuni spectaculoase în faţa reşedinţei şefului statului, în apropiere de Kiev. Dispariţia sa, în urma morţii altui activist care a fost răpit, a alimentat temeri cu privire la un val de reprimare sângeroasă a manifestanţilor.
În ziua dispariţiei lui Bulatov, un mort găsit într-o pădure, prezentând urme de tortură, a fost identificat ca fiind Iuri Verbiţki, un activist dat dispărut cu câteva zile mai devreme. Descoperirea a provocat emoţie în rândul activiştilor mobilizaţi de peste două luni la Kiev împotriva puterii, denunţată imediat.
Un naufragiat afirmă că a plutit în derivă un an şi jumătate
n bărbatul, cu părul lung şi barbă, ar fi plecat pe mare în septembrie 2012 n însoţitorul lui ar fi murit
Un bărbat foarte slăbit, a cărui ambarcaţiune a eşuat pe un atol, în Pacific, afirmă că a plecat din Mexic în septembrie 2012, că a plutit în derivă timp de 16 luni şi că un însoţitor nu a reuşit să supravieţuiască. Bărbatul, cu părul lung şi barbă, a fost descoperit joi, după ce ambarcaţiunea sa, cu o lungime de şapte metri, echipată cu motoare fără elice, a fost reperată de locuitori pe atolul Ebon. "Nu se află într-o stare fizică bună, dar se reface", a declarat Ola Fjeldstad, un student norvegian la antropologie care efectuează cercetări pe atol, contactat telefonic. Bărbatul prezintă o tensiune arterială scăzută, dar nu pare în pericol. El poate să meargă.
"I-am dat multă apă, prinde putere", a spus Fjeldstad. "Ambarcaţiunea este foarte avariată, arată că a stat mult timp pe apă", a adăugat el.
S-a hrănit cu peşte şi a băut sange de ţestoasă
Naufragiatul, purtând doar lenjerie intimă uzată, afirmă că a plecat din Mexic, către El Salvador, în septembrie 2012, împreună cu un însoţitor, care a murit pe mare în urmă cu câteva luni, în circumstanţe încă necunoscute. El ar fi parcurs peste 12.000 de kilometri. Vineri erau cunoscute puţine detalii despre periplul bărbatului, care vorbeşte doar spaniolă. Numele acestuia ar fi Jose Ivan. El ar fi supravieţuit mâncând ţestoase, păsări şi peşte şi bând sânge de ţestoasă, atunci când nu ploua.
Niciun articol pentru pescuit nu se afla la bordul ambarcaţiunii, iar Ola Fjeldstad crede că bărbatul a fost nevoit să prindă prada cu mâna. O ţestoasă se afla la bordul, când ambarcaţiunea a ajuns la atol.
În august 2006, trei pescari de rechini mexicani au fost găsiţi în apropiere de Insulele Marshall după nouă luni de derivă, la bordul unei ambarcaţiuni fără acoperiş, cu o lungime de nouă metri şi o lăţime de trei metri.
Patru pescari din Micronezia, care pluteau în derivă, în Pacific, de 34 de zile, parcurgând aproape 1.500 de kilometri, au fost găsiţi, luna următoare, tot în apropiere de Insulele Marshall. Cei trei bărbaţi şi o femeie au supravieţuit cu peşte crud şi apă de ploaie. În 1992, doi pescari din Kiribati au plutit în derivă timp de 177 de zile, până în Samoa.
Serviciul de mesagerie Yahoo!, vizat de un atac informatic
Grupul american de Internet Yahoo! a anunţat că a identificat "un efort coordonat vizând să obţină acces în mod neautorizat" la conturi din cadrul serviciului de mesagerie Yahoo Mail. Lista numelor utilizatorilor şi parolele utilizate pentru comiterea acestui atac au fost obţinute, probabil, de la un terţ, afirmă grupul pe site, precizând că "nu deţine probe potrivit cărora acestea să fi fost obţinute în mod direct" din sistemele sale. Yahoo! anunţă că a adoptat imediat măsuri în vederea protejării utilizatorilor, cerându-le să îşi schimbe parolele conturilor afectate, o măsură ce are ca scop să bloceheze viitoare atacuri. Grupul cooperează cu forţele de ordine pentru a identifica şi da în judecată autorii atacului, anunţă Yahoo!
Timpul de reacţie, cel mai bun mod de a afla cat veţi trăi
Timpul de reacţie al unei persoane în momentul în care este pusă în faţa unor situaţii noi ar putea determina câţi ani urmează să mai trăiască aceasta, potrivit unui nou studiu. În studiul publicat în revista Plos One, cercetătorii de la University College London şi University of Edinburgh au analizat informaţiile de la peste 5.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 20 şi 59 de ani, colectate ca parte a Studiului Naţional de Examinare a Sănătăţii şi a Nutriţiei din Statele Unite ale Americii. La începutul studiului, în anii 1990, s-au măsurat timpii de reacţie ai participanţilor. Sarcina era simplă: aceştia trebuiau să apese un buton de fiecare dată când o imagine apărea pe ecranul computerului. În următorii 15 ani, participanţii au fost supravegheaţi pentru a se înregistra câţi au murit şi câţi au supravieţuit în această perioadă. În total, 378 de persoane (7,4%) dintre participanţi au murit, dar în cazul acelora care au înregistrat timpi de reacţie mai lenţi, riscul de a muri a fost cu 25% mai mare - indiferent de cauze -, în comparaţie cu aceia care au avut timpi medii de reacţie. S-a ajuns la această concluzie, după ce, cercetătorii au evaluat vârsta, sexul, apartenenţa etnică, profilul socio-economic şi factorii de viaţă ai participanţilor. Autorul studiului Gareth Hagger-Johnson a declarat că un simplu test de reacţii în perioadă adultă poate prezice, indiferent de vârstă, sex şi alţi factori, rata de supravieţuire a unei persoane. "Timpul de reacţie ar putea indica cât de bine funcţionează sistemul nostru nervos şi alte sisteme din organism. Persoanele care răspund, în mod frecvent, cu greu, noilor informaţii ar putea experimenta probleme care le intensifică riscul unei morţi precoce", a declarat acesta. "În viitor, am putea fi capabili să folosim timpii de reacţie pentru a monitoriza starea de sănătate şi supravieţuire. În prezent, un stil de viaţă sănătos este cel mai bun lucru pe care îl pot face oamenii pentru a trăi mai mult", a completat Gareth Hagger-Johnson.
SUA cer pedeapsa cu moartea pentru Djohar Ţarnaev
Procurorii americani au anunţat joi că vor cere pedeapsa cu moartea pentru Djohar Ţarnaev, acuzat că împreună cu fratele său Tamerlan au orchestrat dublul atentat de la Maratonul din Boston, în 2013, soldat cu trei morţi şi 264 de răniţi. "După examinarea atentă a faptelor, legilor în vigoare şi a probelor prezentate de avocat şi acuzare, am decis ca Statele Unite să solicite pedeapsa cu moartea în acest caz", a anunţat ministrul Justiţiei, Eric Holder.
Atentatul s-a soldat cu trei morţi şi 264 de răniţi, transformând în carnagiu o tradiţională zi de sărbătoare. Aproximativ 15 persoane şi-au văzut unul sau ambele picioare amputate. Fratele mai mare al lui Djohar, Tamerlan Ţarnaev, a fost ucis într-un schimb de focuri cu poliţia. "Natura comportamentului incriminat şi prejudiciul care a rezultat (în urma dublului atentat) prevăd anume această pedeapsă", a adăugat Holder. "Noi susţinem această decizie", a declarat Carmen Ortiz, procurorul federal al statului Massachusetts, unde a avut loc atentatul.
Pedeapsa cu moartea este pronunţată rar la nivel federal, iar execuţiile sunt aplicate şi mai rar. În prezent, 60 de condamnaţi federali americani aşteaptă să fie executaţi. Doar trei condamnaţi au fost executaţi din 1988.
Dispută aprinsă între China şI SUA pe tema libertăţii presei
China a reacţionat cu duritate vineri la criticile Casei Albe care i-a reproşat "restricţiile" pe care le impune libertăţii presei, în special legate de jurnaliştii străini, în contextul în care unul dintre aceştia a fost nevoit să părăsească ţara asiatică. Disputa dintre Beijing şi Washington intervine după plecarea lui Austin Ramzy, un jurnalist New York Times constrâns joi să părăsească China din cauză că nu i-a fost reînnoită viza. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Barack Obama, Jay Carney, a apreciat că măsurile autorităţilor chineze "nu respectă libertatea presei şi contrastează puternic cu tratamentul aplicabil jurnaliştilor străini din Statele Unite ale Americii".
China, unde circa treizeci de jurnalişti chinezi se află în spatele gratiilor, a răspuns fără ezitare vineri. "China nu acceptă acuzaţiile nejustificate ale americanilor şi le cere să îşi măsoare limbajul şi acţiunile", a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei chineze Hong Lei.
Regimul comunist este acuzat de represalii îndreptate împotriva presei occidentale, precum agenţia americană Bloomberg sau New York Times, care au publicat anchete cu privire la imensele averi ale unor apropiaţi ai conducătorilor chinezi. Ramzy este al doilea corespondent New York Times care a fost obligat să părăsească China în 13 luni din motiv de neacordare a vizei.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
