MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Franţa a rămas fără Prima Doamnă
Precizând că vorbeşte în nume personal şi nu ca şef de stat, fiind vorba despre "viaţa privată", Hollande a declarat "anunţ că am încheiat viaţa comună pe care o împărtăşeam cu Valérie Trierweiler". Preşedintele francez s-a angajat la 14 ianuarie, într-o conferinţă de presă semestrială, să clarifice situaţia cuplului, după dezvăluirea de către revista Closer, pe 10 ianuarie, a relaţiei sale cu actriţa în vârstă de 41 de ani. Hollande a promis să facă acest lucru înaintea vizitei oficiale în Statele Unite, pe 11 februarie, la invitaţia cuplului prezidenţial american Barack şi Michelle Obama.
Valérie Trierweiler, în vârstă de 48 de ani, care a fost spitalizată timp de opt zile, după o zi de la dezvăluirile revistei Closer, a fost externată sâmbăta trecută şi s-a instalat la reşedinţa prezidenţială de la Lanterne, lângă Versailles.
"Este normal să rămână la Elysée, pe cheltuiala contribuabililor?"
Valérie Trierweiler s-a aflat dintotdeauna în dificultate în rolul de fostă Primă Doamnă, în pofida eforturilor pe care le-a depus pentru a-şi îmbunătăţi imaginea. Ea nu a vorbit în public de la dezvăluirea, pe 10 ianuarie, a relaţiei preşedintelui. Însă le-a mulţumit susţinătorilor, printr-un mesaj postat pe Twitter, în ziua externării. Printre ei se află şi Bernardette Chirac, în vârstă de 80 de ani, care a fost nevoită să facă faţă, la Palatul Elysée, numeroaselor idile atribuite soţului său, fostul preşedinte Jacques Chirac (1995-2007). Poziţia partenerei preşedintelui "este destul de dificilă", a comentat ea în urmă cu câteva zile. La instalarea la Palatul Elysée, în mai 2012, Valérie Trierweiler îşi revendica libertatea de exprimare, considerând logic să-şi păstreze un post de jurnalistă la un săptămânal popular, Paris-Match. În Franţa, rolul de Primă Doamnă nu este reglementat, în pofida faptului că aceasta dispune de un Cabinet şi mijloace financiare. "Am o personalitate, nu pot să fiu îngrădită", afirma în aprilie 2012 această femeie elegantă, adeptă a unui stil clasic. "Nu sunt o păpuşă de porţelan", declara ea pentru cotidianul britanic The Times.
Criticii i-au reproşat că a susţinut în mod deschis, printr-un mesaj postat pe Twitter, în timpul alegerilor legislative din iunie 2012, un contracandidat socialist al lui Ségolène Royal, fosta parteneră a lui François Hollande şi mama celor patru copii ai acestuia. Gestul i-a fost taxat în Franţa, iar personalitatea sa, percepută ca arogantă - un deputat de origine română de dreapta i-a spus Rottweiler -, i-a adus ostilitatea unui număr de francezi.
După dezvăluirea revistei Closer, unii deputaţi din opoziţie au fost pur şi simplu virulenţi. "Este normal să rămână la Elysée, pe cheltuiala contribuabililor, dacă preşedintele are alte relaţii? Oare cine este, în prezent, Prima Doamnă a Franţei?", ataca Daniel Fasquelle (UMP, opoziţie).
"Valérie este femeia vieţii mele"
Valérie Trierweiler şi François Hollande, care trăiau împreună din 2005, nu erau căsătoriţi, o situaţie fără precedent în Republica a V-a pentru o Primă Doamnă. Însă acest lucru nu a împiedicat-o să participe la activităţi oficiale ale partenerului său, călătorii în străinătate sau ceremonii la Paris. Ultima apariţie alături de preşedinte a avut loc pe 8 ianuarie, cu ocazia unei tradiţii privind personalul preşedinţiei. După o perioadă iniţială dificilă la Palatul Elysée, a ales să acţioneze astfel încât să se vorbească mai puţin despre ea şi a optat pentru o atitudine mai conformă noii poziţii. Începând din septembrie 2012, este ambasadoare a Fundaţiei de binefacere France Libertés.
Născută la 16 ianuarie 1965 la Angers, în vestul Franţei, Valérie Massonneau, a cincea într-o familie cu şase copii, şi-a petrecut copilăria într-un cartier popular. Cu un tată invalid şi o mamă plasatoare la un patinoar pentru a rotunji veniturile familiei, Valérie absolveşte ştiinţe Politice la Sorbona. La Paris-Match îl cunoaşte pe bărbatul căruia-i poartă numele, Denis Trierweiler - cu care are trei fii -, un colaborator al revistei şi traducător al unor filosofi germani. Devine cunoscută în octombrie 2010. "Valérie este femeia vieţii mele", afirma, la acea dată, François Hollande, pe atunci fost prim-secretar al Partidului Socialist (PS), care traversa o perioadă dificilă.
Un belarus a devenit simbolul protestelor din Ucraina
n unul dintre cei trei manifestanţi ucişi săptămana trecută la Kiev venea din Belarus, un alt stat cu un regim totalitar n protestele vor continua, chiar dacă Ianukovici le-a propus liderilor opoziţiei funcţia de premier
Mii de persoane, inclusiv liderii opoziţiei ucrainene, au asistat ieri la serviciul funerar organizat la Kiev în memoria unui tânăr manifestant ucis săptămâna aceasta în cursul unor confruntări violente cu forţele de ordine. Cu flori în mână şi steaguri ucrainene la umăr, o mulţime de oameni s-a strâns în interiorul Catedralei Sfântul Mihail, în curtea lăcaşului şi până dincolo de gardurile care o înconjoară, pentru a-i aduce un omagiu lui Mihail Jiznevski. Tânărul, de naţionalitate belarusă, care potrivit unui prieten ar fi împlinit ieri 26 de ani, a murit împuşcat miercuri, în cursul confruntărilor de gherilă urbană care s-au desfăşurat în capitală.
Corpul tânărului, îmbrăcat într-un costum şi aflat într-un scriu deschis, a fost depus în interiorul catedralei ortodoxe, situate la doar câteva sute de metri de Piaţa Independenţei, centrul mişcării de contestare, dar şi de strada Gruşevski, pe care a fost găsit mort. Cei trei lideri ai opoziţiei, Arseni Iaţeniuk, Vitali Kliciko şi Oleg Tiagnîbok, au asistat la funeralii, cu lumânări în mână. Unele persoane agitau steaguri naţionaliste belaruse în alb şi roşu datând din perioada presovietică, interzise în prezent pe teritoriul acestei ţări conduse de un regim foarte dur.
Mihail Jiznevski, care trăia de mai mulţi ani în Ucraina, făcea parte din echipele de activişti care au asigurat securitatea taberei manifestanţilor din centrul Kievului. "Era un om curajos, care şi-a dat viaţa pentru viitorul Ucrainei", a declarat Irina Davidova, o locuitoare din Kiev venită să-i aducă un omagiu tânărului. "Un belarus a devenit un erou al Ucrainei", a adăugat ea. Tânărul urmează să fie înmormântat în Belarus.
Biserica Ortodoxă afiliată Partriarhiei de la Kiev şi Biserica Greco-Catolică ucrainenă s-au implicat într-o mişcare de solidaritatea faţă de manifestanţii care ocupă Piaţa Independenţei, spre deosebire de Biserica Ortodoxă afiliată Patriarhiei de la Moscova.
Opoziţia ucraineană, hotărată să continue "lupta"
Liderii opoziţiei ucrainene intenţionau ieri să continue mişcarea de protest, în pofida concesiilor fără precedent făcute sâmbătă de către preşedintele Viktor Ianukovici, inclusiv oferirea postului de premier. Un semn că situaţia rămânea tensionată este faptul că aproximativ 200 de manifestanţi au lansat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, un asalt asupra unei clădiri din centrul Kievului, în apropiere de Piaţa Independenţei, simbolul mişcării de contestare, şi că au reuşit să-i disloce pe membrii forţelor de securitate din interior. Aproximativ 200 de membri ai forţelor de poliţie au fost nevoiţi, până la urmă, să evacueze, pe o intrare lăturalnică, centrul de expoziţii parţial gol, utilizat de forţele de ordine de la începutul crizei ca bază.
Asaltul a avut loc la puţin timp după intervenţia liderilor opoziţiei în Piaţa Independenţei unde, fără să se pronunţe în mod explicit asupra propunerilor preşedintelui Ianukovici, liderii grupurilor parlamentare de opoziţie au dat asigurări că vor rămâne mobilizaţi până la satisfacerea tuturor cerinţelor, cea mai importantă fiind convocarea unor alegeri prezidenţiale în acest an şi nu anul viitor, aşa cum este prevăzut. "Lupta continuă", a declarat opozantul naţionalist Oleg Tiagnîbok în faţa a zeci de mii de persoane. "Suntem hotărâţi şi nu vom da înapoi", a declarat Vitali Kliciko, căruia şeful statului i-a propus să devină vicepremier, recunoscând totodată că "Ianukovici a dat curs multora dintre cerinţele noastre".
Arseni Iaţeniuk, căruia preşedintele i-a propus să fie şef de Guvern, s-a declarat pregătit să-şi "asume responsabilităţile", dar a adăugat că nu crede "un cuvânt" din ceea ce spune puterea. "Nu ne vom mişca", a subliniat liderul partidului Bacivşcina al opozantei încarcerate Iulia Timoşenko.
Cei trei opozanţi au repetat că cer abolirea legilor represive adoptate la 16 noiembrie, care prevăd pedepse cu închisoarea împotriva manifestanţilor şi care au antrenat o radicalizare a mişcării de protest.
După două luni de criză, această deschidere-surpriză din partea lui Ianukovici a avut loc în urma a şapte zile marcate de violenţe la Kiev şi de o extindere a mişcării de contestare în ţară.
Opoziţia cere, în schimb, o revenire la Constituţia din 2004, adoptată după "revoluţia portocalie", care a oferit Uncrainei, o fostă republică sovietică, un regim parlamentar, deci un premier puternic. Constituţia a fost revizuită mai târziu, acordând cele mai importante puteri preşedintelui.
Bilanţul oficial al confruntărilor de săptămâna trecută a ajuns sâmbătă la trei morţi, după decesul la spital al unui bărbat în vârstă de 45 de ani. Opoziţia a anunţat un bilanţ de şase morţi.
Întreaga familie a lui Song-Thaek a fost executată
Toţi membrii familiei unchiului liderului nord-coreean Kim Jong-Un, Jang Song-Thaek, cel care a fost executat în luna decembrie, au fost executaţi la rândul lor, a anunţat ieri agenţia sud-coreeană de presă Yonhap citând mai multe surse. "La ordinul liderului suprem al Coreii de Nord, Kim Jong-Un, toţi membrii familiei lui Jang Song-Thaek, inclusiv copii, au fost ucişI" după ce au fost convocaţi la începutul lunii decembrie la Phenian, afirmă o sursă neprecizată citată de agenţia sud-coreeană. Conform unei alte surse, unii dintre aceştia ar fi fost împuşcaţi în faţa vecinilor. Cei care aveau la rândul lor legături de rudenie cu persoanele executate ar fi fost trimişi în lagăre de muncă din zone izolate ale ţării.
Pe data de 13 decembrie, agenţia oficială de presă nord-coreeană KCNA a anunţat că generalul Jang Song-Thaek, unchiul lui Kim Jong-Un şi considerat ''numărul doi'' în ierarhia regimului comunist de la Phenian, a fost executat după ce a fost condamnat la moarte de un tribunal militar, fiind acuzat de trădare şi că ar fi pus la cale o lovitură de stat militară. Potrivit presei sud-coreene, odată cu el au fost executaţi alţi şapte responsabili de rang înalt.
Apa de gură creşte riscul de infarct
Apa de gură poate creşte riscul de infarct şi accident cerebral, pentru că soluţia antiseptică ucide bacteriile bune care contribuie la menţinerea unui nivel scăzut al tensiunii arteriale, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii britanici. Astfel, gargara cu apă de gură ucide bacteriile bune, care ajută la relaxarea vaselor sangvine, contribuind astfel la creşterea tensiunii arteriale. Cei 19 voluntari care au participat la acest studiu au înregistrat o creştere a tensiunii arteriale timp de câteva ore după ce au folosit apă de gură. Voluntarii, persoane sănătoase, au folosit apă de gură de două ori pe zi, iar tensiunea lor arterială a crescut cu 2-3,5 unităţi de fiecare dată (milimetri coloană de mercur, mmhg). Mai mult, efectul creşterii tensiunii arteriale s-a manifestat chiar din prima zi.
Profesorul Amrita Ahluwalia, de la Universitatea Queen Mary din Londra, coordonatorul acestui studiu, a criticat folosirea pe scară largă a apelor de gură, unele dintre acestea conţinând antiseptice foarte puternice. El a mai spus că apa de gură este recomandată zilnic doar în cazul unor infecţii ale gingiilor şi dinţilor, nu şi în cazul unor persoane cu dantură sănătoasă.
Pentru fiecare creştere de două unităţi a nivelului tensiunii arteriale, riscul de a deceda din cauza unei maladii cardiace creşte cu 7%, iar din cauza unui accident cerebral, cu 10%, potrivit unui studiu separat.
Multe ape de gură conţin antisepticul clorhexidină, care ucide microbii necesari la crearea nitritului, esenţial pentru dilatarea vaselor de sânge.
Nasul uman poate detecta boala
Cercetătorii susţin că oamenii pot simţi mirosul sistemului imunitar al unei persoane bolnave, care este foarte activ, la doar câteva ore de la expunerea acesteia la bacterii. Oamenii de ştiinţă de la Karolinska Institute din Suedia spun că există chiar dovezi ştiinţifice şi anecdotice care sugerează că diferite boli au anumite mirosuri. De exemplu, scrofuloza, o infecţie a nodulilor limfatici, miroase a bere expirată, iar respiraţia unei persoane care suferă de diabet poate mirosi a acetonă. "Capacitatea de a detecta aceste mirosuri ar putea reprezenta o adaptare critică care ne-ar permite să evităm boli potenţial periculoase", a spus Mats Olsson, cel care a coordonat acest studiu. Cercetarea realizată de suedezi a arătat că mirosul subiecţilor era mai neplăcut cu cât răspunsul imun al unui participant era mai mare.
Cel puţin 49 de morţi în Egipt, în urma unor violenţe
Cel puţin 49 de persoane au fost ucise în acest weekend în Egipt, unde susţinători ai puterii şi opozanţi, în principal islamişti, au participat sâmbătă la mitinguri prin care au marcat trei ani de la revolta din 2011. În plus, 247 de persoane au fost rănite. Ministerul de Interne a anunţat, pe de altă parte, că 1.079 de persoane au fost arestate în cursul unor marşuri, în contextul în care noile autorităţi reprimă de şapte luni orice manifestaţie a opoziţiei, după ce armata l-a destituit pe fostul preşedinte islamist Mohamed Morsi.
Începând de la 3 iulie, peste 1.000 de manifestanţi pro-Morsi au fost ucişi de către militari şi poliţişti sau de către susţinători ai noilor autorităţi instalate de către militari.
Manifestaţii la care participau, sâmbătă, sute de opozanţi - în unele cazuri reunind în premieră susţinători ai lui Morsi şi activişti progresişti - au fost dispersate în mod violent de către poliţie, cu tiruri de grenade lacrimogene şi flinte, în timp de câteva mii de susţinători ai regimului s-au reunit la apelul Guvernului în Piaţa Tahrir, simbolul revoltei din 2011. Confruntări între susţinători şi opozanţi ai noilor autorităţi şi forţele de securitate au continuat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în mai multe provincii din ţară.
Snowden: NSA serveşte şi interese economice
Agenţia Naţională de Securitate (NSA) din Statele Unite foloseşte uneori în scopuri economice informaţiile colectate, a afirmat fostul său consultant Edward Snowden, potrivit unui fragment difuzat sâmbătă dintr-un interviu acordat unui post german de televiziune. "Dacă există informaţii, spre exemplu despre Siemens, care sunt în interesul naţional, dar care nu au nimic de-a face cu securitatea naţională, ei vor folosi, totuşi, această informaţie", a explicat Snowden, conform traducerii în germană a unui fragment difuzat în jurnalul de la ora 20.00 (19.00 GMT) al canalului public de televiziune ARD. Interviul a fost realizat de un jurnalist al NDR, un canal regional care aparţine reţelei ARD şi care s-a interesat îndeaproape despre documentele secrete dezvăluite de Snowden ziariştilor. El a fost înregistrat în cursul acestei săptămâni la Moscova, în cel mai mare secret, fiind primul interviu filmat cu fostul consultant după ce a părăsit Hong Kongul, în iunie 2013, pentru a se refugia în capitala Rusiei unde trăieşte în prezent.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
