MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Forum al teroriştilor islamişti găzduit de Al-Qaida
Grupări jihadiste din Libia, Maroc, Tunisia şi Egipt s-au întâlnit cu reprezentanţi Al-Qaida în Magrebul Islamic (AQMI) şi ai Frontului sirian Al-Nusra, în septembrie, la Benghazi, în estul Libiei, potrivit ziarului german Welt am Sonntag. "Conferinţa" ar fi durat trei zile şi s-ar fi desfăşurat într-un fief al organizaţiei salafiste libiene Ansar Asharia, precizează Welt am Sonntag, fără să citeze surse. Între cei care au luat cuvântul s-a aflat Abou Iyadh, liderul organizaţiei tunisiene Ansar Asharia, independentă faţă de structura libiană, deşi poartă acelaşi nume, căutat în legătură cu atacul comis împotriva ambasadei americane la Tunis în septembrie 2012, mai scrie săptămanalul. Welt am Sonntag povesteşte că Abou Iyadh a venit să ceară ajutor celorlalte grupări salafiste, în ipoteza în care conflictul cu Guvernul tunisian degenerează. Abou "Iyadh ar fi cerut în cursul reuniunii să nu mai trimită tunisieni în Siria, pentru că are nevoie urgentă de combatanţi alături de el", afirmă publicaţia. Această solicitare a liderului grupării tunisiene ar fi fost primită prost de către Frontul Al-Nusra, pentru care "afluxul de combatanţi străini trimişi în Siria cu miile, din Libia, de peste un an", este capital, se arată în articol.
Compromis între grupările jihadiste
S-ar fi ajuns totuşi la un compromis, potrivit căruia jihadiştii tunisieni ar fi fost autorizaţi să se întoarcă acasă să lupte, însă, în schimb, Frontul Al-Nusra ar fi obţinut garanţii că toţi ceilalţi combatanţi care vor merge în Siria vor fi plasaţi sub comanda sa, ci nu a Statului Islamic în Irak şi Levant (SIIL), o altă grupare din cadrul Al-Qaida, aflată în concurenţă cu Frontul Al-Nusra. Profitând de golul din domeniul securităţii de după înlăturarea lui Muammar Kadhafi de la putere, gruparea libiană Ansar Asharia deţine controlul în special asupra părţii de est a Libiei, la Benghazi, Sirt şi Derna, potrivit unor surse locale. Atacuri comise în estul Libiei, ca cele de la 11 septembrie 2012 împotriva Consulatului Statelor Unite de la Benghazi, în care au fost ucişi ambasadorul Chris Stevens şi alţi trei americani, sunt atribuite adesea unor grupări islamiste, inclusiv Ansar Asharia, de către experţi libieni şi străini. Autorităţile nu îndrăznesc, însă, să acuze în mod direct aceste grupări puternic înarmate, de frica unor represalii, sunt de părere aceşti experţi. Recent, Ansar Asharia a anunţat într-un comunicat că nu recunoaşte instituţiile statului libian şi nici serviciile de securitate ale ţării, pe care le-a catalogat ca fiind apostate şi "Taghout" (forţe malefice, în serviciul tiraniei).
Scandal monstru în Franţa:Cai folosiţi în industria farmaceutică, vanduţi pentru consum uman
Poliţia a efectuat ieri mai multe arestări în acest scandal care riscă să decredibilizeze din nou industria alimentară din Hexagon
Douăzeci şi una de persoane au fost arestate ieri în Franţa în cursul unei vaste operaţiuni a Jandarmeriei vizând un presupus trafic cu carne de cal, vândută pentru consum după ce a fost utilizată în laboratoare farmaceutice, a anunţat o sursă apropiată anchetei. Printre cele 21 de persoane arestate în sudul Franţei se află mai mulţi negustori de carne, inclusiv presupusul organizator al reţelei, un apropiat al acestuia, cel puţin trei veterinari şi un informatician. Potrivit acestei surse, sute de cai, inclusiv unii cumpăraţi de la gigantul farmaceutic Sanofi, au fost vânduţi pentru consum în urma falsificării documentelor veterinare. Ancheta a fost declanşată în urma primirii unui denunţ anonim, la sfârşitul anului 2012, de către o direcţie locală de protecţie a populaţei. În prezent, ea este efectuată în cadrul unei anchete judiciare conduse de un judecător de instrucţie din Marsilia (sud).
Aceşti cai, "identificaţi cu microcipuri, pentru trasabilitate", nu prezintă vreun pericol pentru consumul uman, a oferit asigurări un purtător de cuvânt al Sanofi Pasteur. În certificatul de vânzare este precizat "că aceste animale nu trebuie incluse în lanţul alimentar nu pentru că ar exista un pericol, ci ca măsură de precauţie", a spus el. Caii nu au fost utilizaţi de Sanofi Pasteur pentru teste de laborator, ci pentru a fabrica medicamente, şi anume "seruri de cabaline purificate" care servesc ca anticorpi împotriva rabiei, tetanosului şi veninului.
Al doilea scandal provocat de carnea de cal
Ieri dimineaţă, aproximativ o sută de jandarmi au participat la o vastă operaţiune în sudul Franţei, în Languedoc-Roussillon, Provence-Alpes-Côte-d'Azur şi Midi-Pyrénées, soldată cu arestarea a 21 de persoane.
La Narbonne (Languedoc-Roussillon), jandarmii au arestat un bărbat care ar fi presupusul organizator al reţelei, potrivit unei surse apropiate anchetei. De asemenea, percheziţii au mai fost efectuate acasă la un informatician, în Alpes-de-Haute-Provence, la mai mulţi veterinari din Gard, Drôme şi Cantal, dar şi în spaţii ale Sanofi şi într-un laborator din Girona (Spania), au anunţat surse apropiate anchetei.
Recentul scandal vizând carnea de cal riscă să afecteze din nou industria agroalimentară. Acest sector a fost puternic afectat la începutul anului 2013, în urma apariţiei unor dezvăluiri că o companie din sudul Franţei, Spanghero, revindea carnea de cal drept carne de vită. Carnea servea ulterior la prepararea a sute de milioane de produse semipreparate, ca lasagna. Scandalul european, declanşat în februarie în Marea Britanie şi Irlanda, a pus în lumină anumite acţiuni din industria agroalimentară şi a semnalat opacitatea circuitelor sale de aprovizionare.
Însă ministrul francez al Consumului, Benoît Hamon, a făcut, ieri, o diferenţiere între noul scandal şi cel legat de Spanghero. "Este diferit, în acest caz ar putea fi vorba despre o problemă sanitară", a spus el pentru postul de radio RTL.
Remaniere consistentă a Guvernului ucrainean
Deputaţi din cadrul partidului aflat la putere în Ucraina, Partidul Regiunilor, i-au cerut ieri premierului Mikola Azarov să procedeze la o remaniere majoră a Guvernului, din cauza profundei crize politice care afectează ţara de peste trei săptămâni. "Noi i-am cerut lui Azarov să remanieze Guvernul în proporţie de 90%", a declarat ieri deputata Anna Gherman la ieşirea de la întâlnire între deputaţi şi premier.
Între timp, opoziţia proeuropeană ucraineană menţinea ieri presiunea, în stradă, cu o zi înaintea unei vizite a preşedintelui Viktor Ianukovici în Rusia, temându-se că acesta va discuta cu omologul său rus Vladimir Putin despre aderarea Kievului la o uniune vamală condusă de Moscova.
În cea de a patra săptămână de contestare, câteva mii de prsoane se aflau luni dimineaţa, în zăpadă, în Piaţa Independenţei din Kiev, unde aproximativ 300.000 de persoane au manifestat duminică.
Opoziţia a îndemnat la organizarea de noi manifestaţii astăzi, ziua în care Ianukovici urmează să se întâlnească, la Moscova, cu Putin.
Opozanţii îl acuză pe Ianukovici că vrea să "vândă" Ucraina Rusiei, asociind-o uniunii vamale create de Moscova în fostul spaţiu sovietic.
O serie de acorduri urmează să fie semnate cu această ocazie, dar atât autorităţile ucrainene, cât şi cele ruse, au afirmat că aderarea Ucrainei la această uniune nu se află pe ordinea de zi a vizitei.
Consilierul economic al Kremlinului Andrei Belousov a declarat ieri că Moscova ar putea acorda un important credit Ucrainei, aflate în recesiune şi riscând falimentul.
În urma amânărilor din partea puterii ucrainene, comisarul european pentru Extindere Stefan Fuele a anunţat duminică faptul că negocierile în vederea unui acord de asociere cu Ucraina au fost suspendate, în lipsa unui "angajament clar" al preşedintelui ucrainean de a semna acest document.
Michelle Bachelet, din nou preşedinte al Chile
Socialista Michelle Bachelet a câştigat detaşat duminică alegerile prezidenţiale din Chile în faţa conservatoarei Evelyn Matthei. După un prim mandat în 2006-2010, Bachelet a fost aleasă cu peste 60% din sufragiile exprimate duminică, potrivit primelor rezultate parţiale din 56% din birourile electorale. "Este clar, ea a câştigat. Noi o felicităm. Apoi, îi voi face personal o vizită", a recunoscut public Matthei.
Mare favorită, Michelle Bachelet, 62 de ani, medic de formaţie şi prima femeie aleasă la conducerea unei ţări sud-americane în 2006, a confirmat pronosticurile care îi promiteau o victorie foarte confortabilă. În cursul campaniei, fosta preşedintă a promis să demareze în primele 100 de zile după alegerea sa un ambiţios program de reforme.
Acest program se bazează în special pe o revizuire a Constituţiei din 1980, moştenită de la dictatură, o reformă fiscală vizând o creştere a impozitării societăţilor de ordinul a 8 miliarde de dolari (3% din PIB), destinată în special unei reforme a sistemului educativ pentru a institui o educaţie publică de calitate, ameliorarea sistemului de sănătate şi a serviciilor publice.
La închiderea urnelor, duminică, birourile de votare erau aproape goale de mai multe ore, în timp ce temperatura la Santiago urcase până la 32 grade C şi cumpărăturile de Crăciun se desfăşurau din plin, au constatat reporterii AFP. Peste 13 milioane de alegători — dintr-o populaţie de circa 16,5 milioane de locuitori — au fost chemaţi la urne.
Un român, pe lista scurtă a Interpol
Un român traficant de cocaină se numătră printre cei 266 de urmăriţi internaţional pentru comiterea de infracţiuni din sfera criminalităţii organizate, în cadrul unei operaţiuni globale declanşate ieri de Interpol.
În fiecare an, Secretariatul General al Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală - Interpol lansează o operaţiune globală, Infra, în vederea localizării şi arestării persoanelor urmărite, din categoria "most wanted", se arată într-un comunicat al Poliţiei Române. "România este, ca de fiecare dată, printre ţările participante, fiind selectat cazul unui bărbat de 46 de ani, Emil Dan Sârbu, urmărit internaţional de către Interpol România, din anul 2006, întrucât se sustrage executării unei pedepse privative de 13 ani de închisoare, pentru trafic internaţional de droguri", mai precizează sursa ciatată. Sârbu a fost condamnat pentru implicarea într-o reţea de trafic de cocaină din America de Sud în România.
Anul acesta, operaţiunea Infra vizează prinderea urmăriţilor internaţional care s-ar putea afla în Caraibe, America Centrală, Columbia, Ecuador, Peru şi Venezuela.
Moscova amplasează rachete la graniţa cu UE
Rusia a instalat sisteme de rachete Iskander-M, cu rază scurtă de acţiune, în partea de vest a ţării, în apropiere de frontiera cu Uniunea Europeană, a confirmat ieri Ministerul rus al Apărării. "Sistemele de rachete operaţionale şi tactice Iskander au fost desfăşurate în Regiunea militară Vest", care include şi enclava Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Igor Konacenkov. "Aceste măsuri nu încalcă niciun acord internaţional", a dat asigurări oficialul rus.
Regiunea militară Vest include şi Moscova şi Sankt-Petersburg, întinzându-se până în zona arctică şi până în nordul Ucrainei.
Cotidianul Bild a relatat sâmbătă că Rusia a instalat, în ultimele 12 luni, sisteme de rachete Iskander-M, numite şi SS-26, în apropierea frontierelor UE.
Seulul se teme de "provocări iresponsabile" din partea Phenianului
Preşedintele sud-coreean Park Geun-hye a avertizat ieri în privinţa unor posibile "provocări iresponsabile" din partea Coreei de Nord, după execuţia unchiului liderului nord-coreean, şi a făcut apel la armată să sporească vigilenţa.
Regimul de la Phenian l-a executat săptămâna trecută pe Jang Song-thaek, unchiul lui Kim Jong-un. Fostul numărul doi al regimului a fost arestat în urmă cu câteva zile şi condamnat pentru corupţie şi complot, la încheierea unui proces rapid. "Având în vedere ultimele întâmplări din Nord, este dificil de ştiut în ce direcţie va evolua situaţia politică", a declarat Park Geun-hye. "Nu putem exclude posibilitatea unor provocări iresponsabile", a adăugat ea, apreciind că situaţia din Peninsula Coreeană este "serioasă şi imprevizibilă". Prin urmare, şeful statului a făcut apel la armată să sporească vigilenţa de-a lungul frontierei cu Coreea de Nord, mai ales în apropierea frontierei maritime din Marea Galbenă.
Duminică, secretarul de Stat american John Kerry a apreciat că această execuţie la cel mai înalt nivel este "un semn de prost augur, de instabilitate şi de pericol". Washingtonul îl consideră pe Kim Jong-un un lider "impulsiv, imprevizibil, îngrijorat de locul său în structura puterii şi în curs de a întreprinde acţiuni pentru a elimina orice concurent sau potenţial adversar", a adăugat el.
