MOZAIC STIRI NTERNATIONALE: Şcoală romanească din Tiraspol, hărţuită de autorităţile transnistrene
Liceul Teoretic cu predare în limba română Lucian Blaga din Tiraspol a fost percheziţionat, ieri, de către angajaţii procuraturii transnistrene, iar directorul instituţiei şi adjunctul său au fost interogaţi, relatează IPN.
Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului Ştefan cel Mare şi Sfânt din Grigoriopol, a declarat că a reuşit să discute la telefon cu directorul adjunct al liceului din Tiraspol, Tatiana Andrieş, care i-a confirmat că sediul liceului este plin de persoane, iar directorul instituţiei este interogat. Motivul invocat de procurori a fost plângerea unui membru al colectivului, a declarat directorul adjunct al liceului, Raisa Pădureanu. Autorul sesizării s-ar fi plâns că i s-a reţinut din salariu şi că a suferit presiuni din partea conducerii instituţiei. Raisa Pădureanu a afirmat că procurorii i-au cerut directorului să prezinte mai multe documente legate de activitatea liceului, însă acesta a refuzat şi, de aceea, a fost supus interogatoriului. Înainte să plece, procurorii şi-au notat toate adresele de domiciliu ale profesorilor. "Acum ne aşteptăm la surprize, ar putea să se prezinte la fiecare dintre noi acasă", a spus Raisa Pădureanu. Pe durata verificărilor, orele nu au fost întrerupte, dar elevii au fost stresaţi de prezenţa procurorilor şi miliţienilor transnistreni, a mai spus directorul adjunct al liceului.
În regiunea transnistreană sunt opt licee cu predare în limba română cu alfabet latin. Forţele de ordine transnistrene au descins de mai multe ori în aceste instituţii şcolare, interzicând arborarea drapelului Republicii Moldova sau intonarea imnului de stat la careurile de început şi sfârşit de an.
Timofti lui Kerry: Moscova va încerca să destabilizeze Moldova
Nicolae Timofti i-a spus miercuri secretarului de Stat John Kerry că se aşteaptă ca Moscova să încerce să destabilizeze Republica Moldova, cu scopul de a o împiedica să semneze Acordul de Asociere cu UE, şi să influenţeze alegerile din 2014. "Federaţia Rusă sprijină în mod progresiv nu doar administraţia de la Tiraspol, ci şi alte forţe antioccidentale şi proruse de pe teritoriul Republicii Moldova", i-a spus preşedintele moldovean şefului diplomaţiei americane. "Ne putem aştepta pe termen scurt la provocări în regiunile transnistreană şi găgăuză, în sudul ţării, la încercări de destabilizare a situaţiei politice de la Chişinău", a precizat şeful statului moldovean.
Statele Unite vor oferi în continuare susţinere, inclusiv financiară, Republicii Moldova, a declarat miercuri secretarul de Stat american John Kerry, îndemnând Chişinăul să continue aplicarea reformelor şi să-şi onoreze angajamentele asumate în relaţia cu Uniunea Europeană. El a amintit că, până în prezent, Statele Unite au oferit asistenţă financiară Republicii Moldova în valoare de peste un miliard de dolari.
Bruxelles-ul invită Londra să îşi facă ordine în propria ogradă
Pe de altă parte, Comisia Europeană a cerut, ieri, Guvernului britanic să nu mai atace libertatea de circulaţie a lucrătorilor în cadrul UE şi mai degrabă să pună în aplicare reguli naţionale pentru a lupta împotriva abuzurilor. "Libertatea de circulaţie este un drept fundamental în UE şi normele naţionale permit contracararea abuzurilor", a afirmat vicepreşedintele CE Viviane Reding, ca răspuns la declaraţiile ministrului de Interne de la Londra, Theresa May. "Participăm la această reuniune pentru a cere modificarea aplicării libertăţii de circulaţie în UE", a anunţat May ieri dimineaţă. "Trebuie să fim în măsură să o frânăm atât timp cât nu suntem în măsură să evităm o imigraţie masivă", a explicat ea. "Alte state ne susţin şi îşi exprimă preocupările faţă de abuzurile comise în numele libertăţii de circulaţie", a susţinut ministrul britanic. "Abuzurile ucid libertatea de circulaţie şi nu trebuie să fim indolenţi", a recunoscut Reding. "Dumpingul social este o problemă şi trebuie aplicate legile care există. Problema este că adeseori aceste legi nu există decât pe hârtie", a deplâns vicepreşedintele Comisiei. "Trebuie să mergi pe şantiere să vezi dacă muncitorii lucrează în condiţii ilegale şi atunci trebuie să recurgi la sancţiuni. Iar aceasta ţine de responsabilitatea naţională", a declarat ea. "Nu trebuie doar să denunţi abuzurile. Dacă sunt comise abuzuri, trebuie să acţionezi pentru a le opri", a insistat ea. "Libertatea de circulaţie este un drept şi, ca toate drepturile, el impune şi obligaţii. Nu înseamnă că oferă drept liber la sistemele sociale ale statelor membre", a amintit ea. "Trebuie să încetaţi să mai acuzaţi Comisia Europeană sau legile europene când alegerile naţionale şi normele naţionale sunt cele în cauză", a afirmat ea.
Doar nouă state ale UE impun în continuare restricţii pe piaţa muncii pentru cetăţenii români: Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Spania, Franţa, Malta şi Marea Britanie.
Surprinzător, Olanda deschide piaţa muncii pentru România
Parlamentul olandez a votat cu o majoritate covârşitoare să nu prelungească regimul restrictiv existent pentru lucrătorii bulgari şi români după 1 ianuarie 2014, în pofida sentimentelor puternic negative ale publicului.
La sfârşitul lunii octombrie a anului trecut, partidul de dreapta VVD (Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie) şi Partidul Laburist (PvdA) au ajuns la un acord, sub auspiciile căruia restricţiile pentru lucrătorii din Bulgaria şi România vor fi ridicate în 2014, iar cerinţa privind rezidenţa pentru a putea vota la alegerile locale va fi majorată de la cinci la şapte ani.
Imigranţii vor fi excluşi de la acordarea ajutoarelor sociale în primii şapte ani de rezidenţă, iar durata de rezidenţă pentru a obţine cetăţenia a crescut de la cinci la şapte ani. Olanda a fost una dintre cele zece ţări membre UE care au anunţat în vara anului trecut că va păstra restricţiile existente pe piaţa muncii pentru cetăţenii din Bulgaria şi România, ţări intrate în UE în 2007.
Potrivit sondajelor de opinie, sentimentele publicului olandez rămân în continuare foarte ostile imigranţilor, iar oamenii cer ca graniţele Olandei să rămână închise pentru cetăţenii bulgari şi români până în 2019, o propunere care câştigă teren în Marea Britanie.
Persoanele care cântă în coruri, mai fericite decât acelea care cântă singure
Persoanele care cântă în ansambluri corale sunt mult mai fericite şi mulţumite de viaţa lor decât acelea care cânta singure, se arată într-un studiu realizat de cercetătorii britanici. De asemenea, rezultatele studiului arată că membrii unui cor sunt mult mai mulţumiţi de colegii lor decât sunt cei care joacă sporturi de echipă. Pentru realizarea acest studiu, psihologul Nick Stewart, de la Oxford Brookes University, a chestionat 375 de persoane - bărbaţi şi femei - în legătură cu bunăstarea lor psihologică. Dintre acestea, unele cântau în coruri, altele cântau solo şi unele jucau sporturi de echipă. Toate persoanele intervievate au arătat niveluri ridicate de bunăstare, dar coriştii s-au situat foarte sus din acest punct de vedere.
"Coriştii au arătat că percep ansamblurile corale ca un grup social mai consecvent şi mai semnificativ decât îşi percep jucătorii sporturilor de echipă grupul din care fac parte", a spus cercetătorul Nick Stewart.
Se crede că mişcările şi respiraţiile în sincron pot contribui la acest sentiment sporit de apartenenţă. "Aceste cercetări sugerează că sentimentul că faci parte dintr-un grup social închegat se adaugă experienţei de a-ţi folosi vocea pentru a face muzică", a spus Stewart la o conferinţă. Cu toate acestea, nici ceilalţi nu ar trebui să se îngrijoreze. Jucătorii sporturilor de echipă şi cei care cânta singuri s-au simţit mai independenţi decât membrii corurilor.
Studii anterioare au arătat că faptul de a cânta alături de alte persoane oferă o mulţime de beneficii pentru sănătate, de la întărirea sistemului imunitar şi reducerea stresului până la ameliorarea simptomelor maladiei Alzheimer.
Fostul preşedinte al Georgiei vrea să participe la protestele de la Kiev
Fostul preşedinte al Georgiei, Mihail Saakaşvili, intenţionează să participe, sâmbătă, la mitingul pentru integrare europeană din capitala ucraineană, a declarat, ieri, Joanna Becker, asistenta europarlamentarului Jacek Saryusz-Wolski. Marţi, în Piaţa Independenţei de la Kiev, reprezentanţi ai partidului georgian Mişcarea Unităţii Naţionale, aflat la guvernare în timpul preşedinţiei lui Saakaşvili, au susţinut un discurs în faţa protestatarilor. "Vrem să ştiţi că întreaga Georgie vă susţine în parcursul vostru european", a declarat Gheorghi Baramidze, un reprezentant al opoziţiei georgiene. La mitingul din capitala Ucrainei va mai asista preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, Elmar Brock. "Evenimentele din Ucraina ne fac să sperăm la o schimbare. Societatea s-a pronunţat ferm pentru parcursul european al Ucrainei şi împotriva puterii, care îi refuză aspiraţiile şi visurile europene", a declarat Saryusz-Wolski. Demnitarul a menţionat că Partidul Popular European (PPE) susţine ucrainenii care militează pentru integrarea europeană. "Prin prezenţa la proteste, poporul ucrainean îşi creează o punte spre Occident", a declarat vicepreşedintele PPE.
Manifestaţii fără precedent de la "revoluţia portocalie" din 2004 au fost declanşate de schimbarea poziţiei Kievului, care a refuzat, sub presiunea Moscovei, să semneze în ultimul moment un acord de asociere cu UE pregătit de trei ani, şi care s-a orientat spre Rusia.
Importante rezerve de apă dulce, descoperite pe fundul oceanelor
Rezervele de apă dulce de pe fundul mărilor şi oceanelor reprezintă de cinci ori volumul lacurilor cu apă de acelaşi tip ale planetei, o resursă vitală pentru generaţiile viitoare, au indicat ieri cercetătorii australieni.
Rezervele de apă uşor sărată prezente pe fundul mărilor şi oceanelor, pe soclurile continentale din Australia, China, America de Nord şi din Africa de Sud, ajung la 500.000 de kilometri cubi, "adică de o sută de ori volumul extras din rezervele subterane în secolul trecut", a afirmat Vincent Post, de la Universitatea Flinders din Australia. Rezultatele studiului, publicat în revista Nature, au fost obţinute prin compilarea datelor hidrologice strânse în cadrul activităţilor de explorare petrolieră.
O persoană din trei trăieşte într-o ţară afectată de un stres hidrologic moderat sau grav şi aproape jumătate din populaţia globului s-ar putea confrunta cu o criză a apei până în 2030, conform evaluărilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, care estimează că, atunci, cererea va fi cu 40% mai mare ca oferta.
Un italian a murit după ce a fost agresat de trei români
Un bărbat în vârstă de 65 de ani a murit ieri, la Milano, după ce a fost agresat într-o staţie de metrou de trei tineri români care au încercat să îl jefuiască, informează pagina online a agenţiei Adnkronos. Francesco Tatoli a murit la spital după ce a fost agresat miercuri de trei români, în staţia de metrou De Angeli din Milano. Cei trei au fost identificaţi pe baza martorilor şi după vizionarea imaginilor filmate de camerele de luat vederi de supraveghere. Tinerii români au fost audiaţi de autorităţi, dar vor fi cercetaţi în stare de libertate. Potrivit martorilor, cei trei tineri au încercat să îi smulgă portofelul italianului de 65 de ani, dar acesta s-a apărat şi a fost agresat.
Putin ar putea amnistia zeci de mii de persoane
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat, miercuri, la reuniunea cu reprezentanţii drepturilor omului, că este de acord să amnistieze între 50.000 şi 100.000 de deţinuţi. Proiectul de amnistiere a fost iniţiat de Comisia Prezidenţială pentru Drepturile Omului, cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a Constituţiei ruse. "Sunt de acord cu propunerea voastră, dar trebuie să examinăm acest document în Duma de Stat", a declarat liderul de la Kremlin. Putin a menţionat că amnistia poate fi aplicată doar persoanelor care nu au săvârşit infracţiuni grave sau crime împotriva reprezentanţilor puterii, accentuând că se referă în special la cei ai forţelor de ordine. "Aceste acţiuni ar trebui să aibă un caracter pacificator şi să accentueze umanismul statului nostru, dar trebuie să evităm ca nu cumva în felul acesta să încurajăm noi încălcări ale legii sau, mai rău, cineva să-şi imagineze că astăzi poate săvârşi o crimă iar mâine să conteze pe faptul că autorităţile îl vor amnistia", a declarat Vladimir Putin.
Tot cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a Constituţiei ar putea fi anulată şi interdicţia cu privire la intrarea în Rusia a cetăţenilor străini care au încălcat legea privind imigraţia, a declarat şeful Comisiei Prezidenţiale pentru Drepturile Omului, Mihail Fedotov.
Jurnaliştii au fost interesaţi de personalităţi şi cazuri de rezonanţă. Astfel, activiştii Greenpeace, care au atacat în septembrie platforma petrolieră a gigantului rus Gazprom, nu vor putea beneficia de acest drept, întrucât huliganismul este calificat ca fiind infracţiune gravă în Codul Penal al Federaţiei Ruse.
