Viața satului

Păsările exotice de la Mărăşeşti au ajuns la milionari din Top 300

Mihai Boicu
14 dec 2016 12597 vizualizări
Laurenţiu Chelmu creşte de aproape 20 de ani păsări rare în Mărăşeşti u păuni albi şi verzi, fazani de toate culorile sau potârnichi de stâncă sunt printre păsările deţinute de crescător u acestea sunt la mare căutare pentru frumuseţea lor şi au ajuns în toată ţara u printre cumpărători sunt milionarii Corneliu Istrate, patronul Vega sau Robert Negoiţă, primarului Sectorului 3 al Bucureştiului

Foto 1
Foto 2
Foto 3 Carnea potârnichilor de stâncă este o delicatesă
Foto 4
În spatele unei locuinţe aparent obişnuite din oraşul Mărăşeşti se află un adevărat paradis al unor păsări rare, crescute de un fost miner care şi-a făcut o pasiune din creşterea păsărilor exotice, dar şi o sursă de venit.

Laurenţiu Chelmu a venit în Mărăşeşti în anul 1997, după ce au început disponibilizările în minerit. ”Când s-a dat prima ordonanţă de urgenţă cu închiderea minelor, am vrut să scap de minele din Valea Jiului, după opt ani. Eu nu sunt din Mărăşeşti, dar tatăl meu locuia aici şi am cumpărat casa de la el. După vreo doi ani, am văzut că nu pot să mă descurc şi m-am gândit să îmi fac o ocupaţie. Am văzut că se căutau ouăle de prepeliţă. Am cumpărat două perechi şi am ajuns la 1400 de prepeliţe. Mă duceam la târg cu 50 de pui şi îi vindeam în cinci minute”, ne-a spus Laurenţiu Chelmu despre începuturile afacerii sale cu păsări. După ce afacerea cu prepeliţe şi ouă de prepeliţă nu a mai mers s-a reorientat spre găini de ornament, din care a avut nu mai puţin de 22 de rase. Următorul pas a fost trecerea la păuni şi fazani de ornament, pentru că sunt uşor de întreţinut. În curtea lui Laurenţiu Chelmu sunt acum specii rare de păuni şi fazani în toate culorile, potârnichi de stâncă, raţe mandarine şi alte păsări exotice.

Păsările de la Mărăşeşti merg în toată ţară

Laurenţiu Chelmu a făcut din creşterea păsărilor atât o afacere, cât şi o pasiune

Păsările exotice crescute de Laurenţiu Chelmu au ajuns la milionari care au vrut să îşi înfrumuseţeze proprietăţile, în grădini zoologice, pensiuni şi chiar mănăstiri. Crescătorul din Mărăşeşti se mândreşte cu două specii rare de păuni verzi, MuticusSpecifer şi Muticus Muticus, foarte apreciate pentru frumuseţea lor. Au mai fost crescători care au luat păuni verzi şi i-au încrucişat cu alţi păuni şi au obţinut păunii de Java. Păunul de Java nu este însă o specie, este numele insulei din care provin păunii verzi”, a explicat Laurenţiu Chelmu. Printre cei care au luat păsări de la Mărăşeşti se numără milionarul Corneliu Istrate, patronul Vega Galaţi sau Primăria Sectorului 3 din Bucureşti, pentru parcul IOR. ”Sunt cumpărători care cumpără păsările pentru frumuseţea lor. Acum este mai mult pasiune decât afacere, iar tot ce am câştigat am reinvestit. Din păcate, acum nu mai putem trimite păsări în ţară, prin Prioripost, pentru că nu le mai primesc, ne-au spus că au primit amenzi. Cumpărătorii din alte judeţe sunt nevoiţi să vină la noi”, ne-a spus Laurenţiu Chelmu.

Carnea potârnichilor de stâncă este o delicatesă

Păsările de la Mărăşeşti au ajuns la cumpărători din toată ţară

O specie de păsări cu care acesta se mândreşte sunt potârnichile de stâncă, pe care le-a obţinut cu mare greutate din Turcia, unde sunt crescute în număr  mare pentru export şi pentru carnea lor deosebită. ”Potârnichea de stâncă este mai mare decât potârnichea noastrăşi ajunge până la 900 grame greutate. Le-am obţinut foarte greu, pentru a le înmulţi. Carnea potârnichilor de stâncă este considerată o delicatesă”, spune crescătorul de păsări din Mărăşeşti, care vinde cu 80 de lei o asemenea păsăre. Pe perioada iernii, păsările sunt ţinute la adăpost, pentru a fi protejate de frig. Păunii verzi au parte de condiţii de ”lux” pentru că în spaţiul în care îşi petrec iarna Laurenţiu Chelmu a amplasat un calorifer, pentru a le asigura căldura necesară acestor păsări sensibile.

Păsările vor rămâne o afacere de familie

În continuare, planurile crescătorului de păsări din Mărăşeşti nu prevăd o extindere afacerii. ”Rămânem la nivelul acesta, pentru că este mult de muncă şi abia mai putem face faţă. Rotim în permanenţă păsările şi vrem să aducem specii noi”, spune Laurenţiu Chelmu. Deşi cresc potârnichi de stâncă, soţii Chelmu nu consumă carnea acestora, pentru faptul că iubesc păsările pe care le cresc şi nu ar suporta să le sacrifice. ”Potârnichea de stâncă are câteva grame, când iese din ou, este cât o unghie. Le-am crescut cu multă dragoste, de când erau mici şi aveau doar câteva grame, nu pot să le mănânc”, a adăugat soţia crescătorului de păsări, Ana Chelmu. Din păcate, profitabilitatea afacerii din acest an este afectată de imposibilitatea de a mai trimite păsări în ţară prin intermediul Poştei, pentru că din Mărăşeşti nu sunt clienţi. (M. BOICU)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.