Viața satului

O gură de oxigen pentru crescătorii de animale

Janine Vadislav
14 dec 2016 3560 vizualizări
În vremuri prielnice, în Vrancea erau în jur de 25.000-30.000 capete de taurine. Astăzi mai sunt doar 20.000 şi numărul lor este în scădere. Trei au fost factorii care au contribuit la această scădere:

 preţul mic de valorificare a laptelui, preţul scăzut la carne, populaţia îmbătrânită în zonele rurale, care nu mai are puterea să se ocupe cu creşterea animalelor.

 

 

Ar trebui amintită şi seceta prelungită din ultimii ani şi furajele puţine. Nici banii  de la subvenţie, care i-ar mai fi putut scoase din necaz, nu au venit la timp. Dacă nu s-au mai putut baza pe ei, oamenii au redus efectivul din gospodărie. Cu 50-60 de bani/l de lapte  la achiziţie, nu poţi prospera, nu poţi ţine animalele de rasă în condiţii bune. Nu poţi nici cu 70 de bani, cât se oferă acum, dar.... Oamenii s-ar fi mulţumit însă şi cu  atât, dacă s-ar fi găsit un achizitor şi pentru zona de munte, aşa cum a fost odată şi s-a renunţat rapid la acest bun obicei. Crescătorii ar fi mulţumiţi să vândă laptele de acasă, să nu mai piardă timpul până la piaţă şi înapoi. În acest timp s-ar putea ocupa de animale, de pământul pe care-l au în proprietate sau în arenda, pe care îşi pregătesc  furajele pentru iarnă. Laptele se plăteşte mai bine la fermele mari, 1.4-1.5 lei/l, dar acolo şi cheltuielile sunt multe.

 

 

 

Condiţiile de înscriere a animalelor în Registrul Genealogic al rasei

În 2015, când nu mai credeau că va fi bine şi pentru ei,  a demarat un proiect - pe care l-au privit la început cu oarecare rezervă: sprijinul cuplat pentru vaca de lapte şi vaca de carne. Asta însemna subvenţia de la bugetul de stat – Ajutorul Naţional Tranzitoriu, sector zootehnic, care se plăteşte pentru tot efectivul eligibil şi Sprijinul cuplat pentru vaca de lapte (SCZ lapte) – care se plăteşte pentru efectivele între 10 si 250 de capete, şi anume 1000 euro pe cap vacă de lapte înscrisă în Registrul Genealogic al rasei.  În 2015 în Vrancea au fost înscrise la Registrul
Genealogic de rasă 1200 bovine, în 2016 se prognozează ca până la finele lunii noiembrie să fie înscrise 1700 de capete, în 2017, 1900 capete, iar în anul 2018 numărul lor să crească până la 2800- 2900 de capete. Fermierii interesaţi trebuie să se adreseze asociaţiilor acreditate pentru efectuarea controlului oficial al performanţelor la lapte/carne (COP) din judeţ. Condiţiile de înscriere a animalelor în Registrul Genealogic al rasei sunt cunoscute, deja  de către crescătorii de taurine din Vrancea: animalele să fie individualizate cu crotalii şi înregistrate în S.N.I.A. conform reglementărilor legale, Viţeii nou-născuţi trebuie să fie crotaliaţi şi înregistraţi în S.N.I.A în maxim 20 de zile de la fătarea lor.  Metodele de reproducţie folosite în fermă să fie însămânţarea artificială, monta naturală autorizată sau transferul de embrioni. În cazul montelor naturale autorizate sau prin înseminare artificială, taurii de reproducţie utilizaţi trebuie să fie din secţiunea principală a Registrului Genealogic. Fermierii trebuie să solicite buletinul de însămânţare, precum şi paietele folosite de la operatorii însămânţători – autorizaţi. Fermierul trebuie să permită efectuarea controlului oficial al performanţelor la întreg efectivul de animale din fermă, conform planificării asociaţiei de COP. Nu se acceptă înscrierea parţială a animalelor în Registrul Genealogic, ne-a spus ing. Petrică Avram,  preşedinte Serviciul de determinare a calităţii genetice a raselor de animale la specia taurine.

Ajutorul de minims pentru taurine, oportunitate pentru fermieri

Ajutorul de minims pentru taurine, a fost o altă oportunitate de care au putut profita crescătorii de taurine. Guvernul  a dat banii  pentru cumpărarea taurinelor cu certificat de origine, venind astfel în sprijinul fermierilor care vor să-şi mărească exploataţia cu animale de rasă: juninci din rase de lapte, juninci şi tauri de reproducţie din rase de carne.  ”În Vrancea au ajuns - cu bani din ajutorul de minimis - 16 juninci de lapte  şi 16 juninci de carne, cu certificat de origine.  Prin achiziţionarea de animale din rase specializate se îmbunătăţeşte valoarea genetică a animalelor pentru creşterea producţiei de carne şi lapte precum şi a calităţii acestora, prin extinderea Controlului Oficial al Producţiilor şi testarea reproducătorilor după descendenţi”, a mai spus  ing. Petrică Avram,  preşedinte Serviciul de determinare a calităţii genetice a raselor de animale la specia taurine. „Patru crescători de taurine din Vrancea au achiziţionat juninci de lapte şi juninci de carne cu certificat de origine. Cele mai multe vin de la o ferma de lângă Tecuci, judeţul Galaţi şi din jud. Harghita, Crescătorii sunt mulţumiţi, ajutorul de minimis a acoperit  in cea mai mare parte costurile. Afacerea  are toate şansele să fie una de viitor, mai ales când vine vorba despre taurinele de carne, care asigura necesarul de hrană pentru populaţie”, ne-a spus  ing. Ticu Costandache -  dir. Direcţia Agricolă Vrancea. 

Un fermier din Vidra demonstrează că se poate

Unul dintre tinerii crescători de taurine din Vrancea este  Cristian Straua, de 24 de ani, din satul Viişoara, comuna Vidra. El a cumpărat 6 juninci de lapte, fiecare dintre ele costând  9000 lei: 6000 lei ajutorul de minimis, plus partea lui de 3000 lei. Deşi a crescut de mic cu animale în ogradă, iar părinţii lui s-au ocupat toată viaţa cu creşterea lor, Cristian nu s-a mulţumit doar cu experienţa căpătată în familie, a vrut mai mult, a urmat cursuri  de perfecţionare la Buzău. Timp de 3  luni a acumulat multe cunoştinţe care-i vor folosi în propria -i fermă  pe care o vede populată cu 40 de animale de rasă. „Îmi place ce fac, nu mi-aş dori nimic altceva, la noi e tradiţie în familie... Pentru mine creşterea şi îngrijirea taurinelor este  ocupaţie  permanentă, 24 de ore din 24. Tot eu mă ocup şi de aprovizionarea cu furaje, avem 8 ha de teren proprietate şi mai lucrăm în arendă alte 10 ha. Ne ajunge. În acest moment avem 18 vaci cu lapte înscrise în Registrul Genealogic  de rasă şi cele 6 juninci de lapte pe care le-am cumpărat din Harghita. Sunt montate deja, în a treia lună de sarcină, peste câteva luni vom  avea alţi 6 viţeluşi, sau viţeluşe de rasă”, ne-a spus Cristian Straua din Viişoara.
 
Autor de minimis s-a acordat şi crescătorilor de ovine şi caprine, pentru achiziţionarea de berbeci şi ţapi de rasă! Crescătorii de ovine şi cei de caprine au putut beneficia de un ajutor de  2.500 de lei/cap de berbec sau de ţap din rasă specializată, prin intermediul unei scheme de ajutor de minimis, pentru care au fost alocate 24 de milioane de lei de la bugetul de stat. În Vrancea sunt  154.000 de capete de oi şi 50.000 de capre. Crescătorii de animale au fost încântaţi când au auzit că pot cumpăra berbecuţi cu certificat de origine şi s-au grăbit să depună cererile. „S-a solicitat un număr mult mai  mare decât  numărul de berbecuţi cu certificat de origine, găsit pe piaţă. Numai la rasa ţigaie varietate ruginie - care merge bine în zona de munte -  din care s-au adus doar 12 capete, 20 de crescători de oi au solicitat peste 100 capete. Oierii  din zona de câmpie au cumpărat merinos ( Măicăneşti, Năneşti, Tătăranu) , ţigaie cap negru de Teleorman ( la Fitioneşti, Adjud, Mărăşeşti ) , ţurcană” , ne-a spus ing. Ion Avram -  Serviciul de determinare a calităţii genetice a raselor de animale la specia ovine/caprine.

 

Cu banii câştigaţi din vânzarea mieilor, ţine cheltuiala de peste an

Mirel Ignat, din Bîrseşti, are peste 700 de oi, din care, peste 360 sunt înscrise în Registrul Genealogic al rasei. Şi-a lăsat familia acasă şi s-a mutat cu oile mai la vale, în apropiere de Focşani. Este tot timpul între oi, deşi are ciobani buni şi câini de ispravă dar o vorbă din bătrâni spune că „ochiul stăpânului îngraşă animalul”.  Am  auzit şi eu vorba asta, cu mulţi ani în urmă, de la dl dr. Dan Lăzărescu,  de la care am învăţat o sumedenie de subtilităţi privind creşterea animalelor. „În ziua de azi, nu mai poţi avea încredere în nimeni, nu mai sunt ciobanii de altădată. Acum aşteaptă doar să treacă luna şi să-şi ia banii, atât”, spune Mirel Ignat.

Ataşat de munţii săi, i-a fost greu să coboare la vale, dar  nu a avut încotro, şi-a urmat turma. „Dacă ai oi multe, trebuie să ai unde vinde marfa... Într-un vârf de munte rişti să rămâi cu marfa de gât. Aici e piaţa aproape. La câmpie e pământul bun, se face nutreţul uşor şi sunt şi în ochii oilor”, spune Mirel. Mi-a plăcut  respectul oierului pentru turma lui, pentru câinii care apără şi întorc oile cu o precizie  de ceasornic.Are dreptate, la câmpie locul e larg, poţi face mai multe, poţi avea o strategie care să te ajute să-ţi faci afacerea ca la carte. Există şi riscuri şi neprevăzut, dar un bun  manager se descurcă. S-a descurcat şi Mirel Ignat, care şi-a cumpărat pământ, tractor, cositoare, greblă şi balotieră. Pământ are cât să facă 20.000 baloţi, de lucerna, fân si paie. De atâta are nevoie. În felul acesta cheltuiala de peste an este mai mică şi câştigul bun. „Altfel, de ce te-ai chinui? Trebuie să şi rămână ceva...”, spune Mirel cu glasul tărăgănat al omului de la munte. Cu banii câştigaţi din vânzarea mieilor, ţine cheltuiala de peste an. „S-au vândut foarte bine primii 300 de miei de Paştele Catolic, apoi preţul a mai scăzut la Paştele Ortodox,  acum se vinde cu 5-6 lei /kg, în viu,  dar banii nu-i primeşti toţi odată... Eu când merg să cumpăr ceva, plătesc pe loc , că altfel nici nu mi-ar da. Asta e nemulţumirea mea”, spune Mirel cu năduf. S-a bucurat şi el de ajutorul venit de la guvern şi a cumpărat 6 berbecuţi din Covasna, rasa ţigaie varietatea ruginie. Ar fi vrut mai mult, dar nu a mai găsit. Cu altă ocazie poate, nu se grăbeşte, cel puţin aparent. Una peste alta acum este mulţumit, are oile sănătoase, cel puţin un cioban îi este devotat şi cu drag de meserie, 4 câini buni, dintre care unul de întors oile,  care ştie meserie, nu glumă. Ce va fi mâine? O nouă zi pe care o trăieşte pe îndelete, aşa cum a văzut la familia lui din vârf de munte. Secretul... ,  dar oare are un secret? ( Janine VADISLAV )


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.