Legea comerţului agricol a scos din piaţă comercianţii de struguri
Legea 145/2014, privind stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor agricole din sectorul agricol, a avut efecte nebănuite pentru piaţa strugurilor din Vrancea. O mare parte din producţia celei mai mari podgorii a ţării ajungea în pieţe din toate colţurile ţării prin intermediul comercianţilor, în special a romilor din Slobozia Bradului, care îşi caştigă traiul prin acest tip de comerţ. Legea 145/2014 a introdus de la 1 mai 2015 obligativitatea atestatului de producător şi a carnetului de comercializare, după o procedură strictă, în care acordarea acestor documente este verificată de Camera Agricolă. Din acest motiv, comercianţii nu au mai putut să intre în posesia unor asemenea documente, cum procedau pană acum, cand reuşeau să facă rost de certificate de producători. Pentru a putea vinde strugurii cumpăraţi de la viticultor, este nevoie de intrarea în legalitate ca PFA sau firmă. “Comercianţii care veneau să cumpere struguri au dispărut, pentru că nu mai pot sta cu struguri în pieţe. Mai pot vinde doar dacă au PFA sau întreprindere individuală, ceea ce e destul de greu pentru ei. Din estimările noastre, au dispărut cam 80% dintre ei, au mai rămas doar cei autorizaţi ca PFA sau II. Din păcate, pentru viticultori nu este un lucru bun ce s-a întamplat. Anul trecut, de exemplu, aceşti comercianţi au plătit mai mult decat marii producători de vin. Acum, producătorii au văzut care sunt efectele Legii 145 şi au dat preţuri foarte mici pe struguri, chiar şi de 70 bani/kg. Din păcate, viticultorii s-au întalnit şi cu situaţia în care li s-a spus că li se dă 1 leu/kg, iar după ce au răsturnat strugurii în buncăr producătorii le-au spus că nu le pot da decat 70 de bani. Oamenii nu mai pot lua înapoi strugurii şi sunt păcăliţi astfel”, a declarat Toader Manole, preşedintele Federaţiei Viticultorii. Toate aceste probleme vin în condiţiile în care producţia acestui an este mică.
Borderourile de achiziţii au fost interzise
Pe de altă parte, Legea 145/2014 a produs încurcături pentru firme la achiziţia produselor agricole, deoarece a anulat documentul financiar contabil pe baza cărora erau cumpărate de la persoanele fizice. Actul normativ a anulat borderourile de achiziţii, dar nu a mai introdus nimic în loc. Norocul firmelor a fost că interdicţia nu a intrat în vigoare odată cu legea, adică de la 1 mai 2015, ci are un termen de 180 de zile, adică din luna noiembrie. În lipsa acestor borderouri de achiziţii, teoretic, nu se pot face achiziţii. Confruntaţi cu această situaţie, cei care achiziţionează produse au identificat o soluţie. “Soluţia găsită de noi este să întocmim note de primire recepţie, iar în baza acestora facem dispoziţie de plată. Nu este normal ceea ce se întamplă, să găsim noi soluţii. Eu încă mai aştept de la cei care au făcut Legea 145 un punct de vedere. Aşa cum au scos prin această lege borderourile de achiziţii ne putem aştepta să scoată şi notele de recepţie. Anul acesta este unul foarte urat, din cauza balbaielilor celor de la Ministerul Finanţelor şi de la Ministerul Agriculturii”, a spus Toader Manole, preşedintele Federaţiei Viticultorii.
Viticultorii au rămas şi cu carnetul de viticultor
Legea 145/2014 nu este la prima scăpare, deoarece viticultorii au acum obligaţia, potrivit legislaţiei existente, de a avea atat atestat de producător, cat şi carnet de viticultor, conform Legii viei şi vinului. Există două legi care se suprapun în acest domeniu, iar situaţia întarzie să fie clarificată. Cătălin Toma, primarul din Jariştea, una dintre comunele viticole ale judeţului, a solicitat recent printr-o scrisoare deschisă adresată parlamentarilor locali o clarificare legislativă, pentru a-i scăpa pe viticultori fie de atestatul de producător, fie de carnetul de viticultor, dar aşa cum era de aşteptat nu s-a întamplat nimic. Viticultorii care au suprafeţe mai mari de 0,5 ha au nevoie de trei randuri de documente, ceea ce înseamnă costuri mai mari şi bătaie de cap. Potrivit Legii 145/2014, persoanele care vor să îşi vandă produsele agricole trebuie să ceară primăriilor emiterea atestatelor de producător şi carnetelor de comercializare. Documentele se eliberează după ce se fac verificări de către reprezentanţii Camerei Agricole. (M. B.)