Viața satului

Trei primari din Vrancea se plang că au rămas fără avantajul de a fi “defavorizaţi”

Edilii din Dumitreşti, Bordeşti şi Gura Caliţei spun că localităţile lor au pierdut statutul de zonă defavorizată u fermierii pierd la subvenţii 85 euro la hectar pe un an, proiectele europene primesc un punctaj mai mic cu 5 - 19 puncte şi nu se mai acordă fonduri pentru terenurile degrate u primarii spun că au ieşit din zona devorizată din cauza aplicării greşite a unor indicatori şi acuză Ministerul Agriculturii că nu a făcut nimic pentru ei

Petrică Dogaru, primarul din Dumitreşti, Gheorghe Tătaru, primarul din Bordeşti, şi Nicolae Ţandără, primarul din Gura Caliţei, toţI de la PSD, i-au trimis deputatului din Colegiul Dumitreşti, liberalului Nini Săpunaru, o scrisoare, prin care îi cer să-i ajute ca localitatăţile lor să fie din nou incluse în zonele defavorizate ale ţării. Edilii spun că din cauza aplicării greşite a unor indicatori, localităţile cu terenuri degradate, ca ale lor, nu mai sunt considerate defavorizate, dar au acest statut campiile mănoase ale ţării. Fermierii pierd anual 85 de euro la hectar din subvenţii, în timp ce proiectele europene au mai puţin cu 5 – 10 puncte. Cea mai mare pierdere sunt fondurile pentru terenurile degradate. Pentru că Ministerul Agriculturii nu i-a ajutat, primarii PSD au apelat la un deputat liberal să facă demersuri pentru ei. 

 

Primarii spun că au pierdut o mare parte din subvenţii, iar proiectele europene nu mai primesc punctaj suplimentar

Primarii din trei comune se plang că localităţile lor au pierdut statutul de zonă defavorizată, iar locuitorii şi autorităţile au de pierdut. Localităţile afectate sunt Dumitreşti, Bordeşti şi Gura Caliţei. Edilii acestor comune s-au adresat deputatului liberal Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei de Agricultură şi cel care îi reprezintă în Parlament în calitate de ales în Colegiul 3, dar este puţin probabil că parlamentarul să-i poată ajuta din postura de opozant al actualului Guvern. Primarii spun că din acest an, spre deosebire de anii trecuţi cand în vigoare era fostul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 – 2013, la depunerea cererilor de finanţare nu se mai poate bifa opţiunea de zonă defavorizată. Rezultatul îl reprezintă pierderea unor sume importante de bani. Fermierii primesc mai puţin cu 85 euro/hectar/an. De asemenea, fermierii şi primăriile nu vor mai beneficia de punctaj suplimentar la depunerea proiectelor cu finanţare europeană, 5 – 10 puncte, în funcţie de proiect. “Dar poate cel mai important lucru este acela că localitatea noastră nu va mai putea accesa fonduri de la UE pentru combaterea degradării solurilor, combaterea acidităţii sau sărăturării solurilor, după caz, tocmai ca urmare a excluderii din zona «defavorizată», ceea ce va face ca niciodată aceste terenuri să nu poată fi reabilitate din punct de vedere al potenţialului de producţie”, se arată în adresa semnată de Petrică Dogaru, primarul din Dumitreşti, Gheorghe Tătaru, primarul din Bordeşti, şi Nicolae Ţandără, primarul din Gura Caliţei. 

Terenurile degrate au fost declarate “normale”

Cei trei primari spun că în loc să primească statut de zonă defavorizată regiunile de dealuri, acesta le-a fost acordat campiilor din Campia Romană, Lunca Dunării, în general regiunilor unde se obţin producţii mult mai mari decat la Dumitreşti, Bordeşti sau Gura Caliţei, datorită calităţii solurilor. Aceste comune au avut de suferit pentru că, anul trecut, Comisia Europeană a dorit să stabilească o legislaţie unitară în ceea ce priveşte definirea zonelor defavorizate la nivelul Uniunii Europene. În acest sens, a fost desemnat un institut din Austria care să stabilească zonele defavorizate pe întreg teritoriul Uniunii Europene, iar indicatorii de sol şi mediu de la nivelul UE s-au aplicat şi în Romania. “Prin decuplarea indicatorilor de sol de cei de mediu a apărut o gravă eroare, în sensul că zonele cele mai sărace, cu terenuri puternic degradate şi cu producţii mici pe unitatea de suprafaţă au fost declarate «normale» din punct de vedere al condiţiilor pedoclimatice, iar campiile şi şesurile cele mai bogate în cernoziom au fost declarate «defavorizate», improprii realizării producţiilor agricole”, se arată în scrisoarea primarilor. 

Ministerul Agriculturii nu s-a “bătut” pentru drepturile lor 

Edilii Petrică Dogaru, Gheorghe Tătaru şi Nicolae Ţandără spun că Guvernul, prin Ministerul Agriculturii, “a afişat o totală lipsă de profesionalism şi preocupare şi nu a sesizat greşeala făcută faţă de cei 607.000 de cetăţeni afectaţi de aceste măsuri şi de cele 1,2 milioane hectare de teren care practic au fost, cum se spune, “date la spate”. Guvernul a motivat că Romania a “caştigat” un milion de hectare defavorizate, dar care sunt în zona de campie, iar recunoaşterea şi repunerea în drepturi a zonelor care chiar sunt defavorizate ar însemna pentru guvernanţi să se facă de ras. “Cu alte cuvinte, Ministerul Agriculturii, organul de specialitate abilitat în domeniu, nu s-a bătut pentru apărarea drepturilor legitime ale cetăţenilor romani, în cadrul UE, dar nici nu a promovat o propunere legislativă prin care să solicite Guvernului îndreptarea acestei grave erori. Trebuie menţionat că acest sprijin oferit de UE nu reprezintă efortul financiar al statului roman. Statul roman prin Ministerul Agriculturii nu face decat să repartizeze aceste sume cetăţenilor săi şi nici măcar acest lucru nu îl face bine”, acuză primarii comunelor care nu mai sunt “defavorizate”. Aceştia îi cer lui Nini Săpunaru să îi ajute prin intervenţii pe langă Guvern, Ministerul Agriculturii pentru “îndreptarea” greşelilor rezultate din aplicarea eronată a unor indicatori tehnici. “Dacă din negura vremurilor, terenurile acestea au fost catalogate ca degradate şi neproductive, ce lucrări de ameliorare a terenurilor s-au efectuat în ultimii şase ani pe ele astfel încat în anul 2015 să fie declarate normale din punct de vedere agricol?”, se întreabă, retoric, primarii Petrică Dogaru, Gheorghe Tătaru şi Nicolae Ţandără. (Mihai BOICU)

---