Viața satului

Operator regional sau operator comunal?"Apa a fost făcută pentru nepoţii noştri, nu să facă alţii bani"

Spune primarul liberal din Păuneşti, Gheorghe Popa, care nu e de acord ca reţeaua de apă a furnizare a apei potabile să fie administrată de CUP SA Focşani u primarul din Ciorăşti spune apa îi aduce şi profit u unii primari din opoziţie, dar nu numai, au reticenţe să colaboreze cu CUP, care ar deţine tot controlul şi se subordonează Consiliului Judeţean Vrancea, acţionarul majoritar u pe de altă parte, directorul CUP, Gheorghe Vasilescu, susţine că existenţa unui operator regional este o cerinţă UE, iar localităţile sunt avantajate dacă o firmă specializată se ocupă de apă şi canalizare

Mai multe comune din Vrancea nu sunt de acord să predea sistemele de alimentare cu apă CUP SA Focşani, deşi societatea controlată de Consiliul Judeţean Vrancea le-a făcut această ofertă. De asemenea, unii primari au reticenţe şi în ceea ce priveşteşte canalizarea. Întâmplător sau nu, două dintre localităţile care resping categoric renunţarea la reţelele de apă sunt conduse de primari din opoziţie. Aceştia spun însă că motivul refuzului îl reprezintă menţinerea unor costuri mai mici pentru populaţie, dar şi faptul că locuitorii nu sunt de acord. Pe de altă parte, alte localităţi preferă să renunţe să administreze singure alimentările cu apă, deoarece este o activitate destul de complicată, care necesită salariaţi pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii, uneori dificil realizat. Directorul CUP spune că existenţa unui operator regional este o cerinţă la nivelul UE, dar că fiecare localitate poate decide singură care este cea mai bună opţiune. Sunt însă primari care acuză presiuni pentru a renunţa la apă pentru a fi incluse în programul de canalizare, lucru negat de conducerea societăţii judeţene de apă şi salubritate.

Primăria Ciorăşti are “profit” de 60% din apă

Cea mai dificilă relaţie dintre o comună şi CUP SA a fost la Ciorăşti, unde autorităţile locale au luat înapoi alimentarea cu apă din trei sate, din totalul de şapte. Primăria nu vrea să lucreze cu CUP nici la canalizare, pe care vrea să o realizeze pe cont propriu. “Principalul motiv pentru care nu am dat CUP alimentarea cu apă din trei sate este acela că apa este sursă de venit suplimentară de venit pentru bugetul local. Veniturile lunare pentru un sat sunt de 25 de milioane lei vechi, adică 75 de milioane lei. Cheltuielile sunt de 40%, iar profitul este de 60%. Dacă am fi avut şi celelalte patru sate la noi mai adăugam venituri de 100 de milioane de lei vechi pe lună”, a declarat primarul liberal Nicolae Braicău. La un calcul sumar, reiese că dacă primăria ar fi rămas cu alimentarea cu apă din toate cele şapte ale comunei, veniturile lunare nete ar fi fost de circa 100 de milioane lei vechi, adică un “profit” de 1,2 miliarde lei pe an. Pentru a asigura funcţionarea sistemului de alimentare cu apă sunt asigurate locuri de muncă pentru trei persoane. De asemenea, preţul apei este mai mic decât la CUP, de 2,5 lei/mc, faţă de 2,83 lei/mc. “Noi suntem mai flexibili decât cei de la CUP. Dacă este o defecţiune pe reţea, intervenim imediat. Au fost perioade în care au fost pene de curent, a îngheţat apa şi cei de la CUP nu au mai dat drumul la apă decât după două săptămâni”, a arătat primarul din Ciorăşti.

“Vom face singuri canalizare până în 2018”

Autorităţile din Ciorăşti au refuzat şi aderarea la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitare (AID) Vranceaqua, pentru a putea avea canalizare prin partea a doua proiectului, care a început în anul 2014 şi ar trebui finalizat în 2018. Potrivit proiectului, în care a fost inclus şi Ciorăştiul, 38 de localităţi din judeţ, cu o populaţie de peste 2.000 de locuitori, vor beneficia de investiţii în apă şi canalizare. “Ca să aderăm la Vranceaqua trebuie să avem nişte elemente concrete: cât îl costă pe cetăţean metrul cub de apă uzată, dacă preţul este suportabil, pentru că locuitorii nu au venituri. Şi atunci am decis că vom face noi cu fonduri atrase canalizare în comună. Noi suntem conştienţi că până în anul 2018 trebuie să îndeplinim cerinţele comunităţii europene şi să facem canalizare, prin urmare vom face canalizare”, a spus primarul Nicolae Braicău. Primăria a început demersuri concrete pentru canalizare, după ce a aşteptat patru luni pentru o semnătură de la Consiliul Judeţean, care nu a mai venit în cele din urmă, după ce instituţia condusă de Marian Oprişan a spus că nu are atribuţii în acest sens. Primarul din Ciorăşti susţine şi faptul că i s-a pus condiţia să renunţe la alimentarea cu apă în cele trei sate aflate în “litigiu”, pentru a benficia de canalizare, fapt negat de directorul CUP, Gheorghe Vasilescu.

“Avem mai multe pompe decât are CUP”

Păuneştiul are un preţ mic pentru apă, de 2 lei/mc, iar primarul Gheorghe Popa spune că menţinerea reţelei în grija autorităţilor locale este mai avantajoasă pentru comunitate. Sistemul de alimentare a fost realizat în anii ‘70 şi modernizat prin programul Sapard în 2004. “Am două staţii de apă, cu două staţii de clorinare. Am pompe în rezervă cum nu are nici CUP, pe care le-am achiziţionat de când sunt primar. La staţia “Şoimu” am patru pompe, la “Bodea” sunt trei pompe. Comuna Păuneşti este situată pe câteva coline şi nu este uşor de lucrat. Eu ştiu ce este de făcut când este o defecţiune, dar pe cei de la CUP nu îi doare capul. Eu dacă am o defecţiune, până seara am reparat-o. Când s-a furat transformatorul de la “Bodea” oamenii nu au simţit lipsa apei”, a declarat primarul Gheorghe Popa. Acesta spune că apa are o calitate foarte bună, potrivit verificărilor realizate. “Apa este făcută pentru nepoţii noştri, nu este făcută să facă bani alţii. Noi am stabilit un preţ de 2 lei/mc, în timp ce cei de la CUP ne-au spus că preţul va fi de 3 lei fără TVA. De să dau eu apa asta CUP s-o dea cu 4 lei? Nu mergem pe pierdere, anul trecut am rămas cu 285 de milioane de lei vechi din exploatarea sistemului de alimentare cu apă”, a mai spus primarul Popa. Edilul spune că îşi doreşte canalizare în comună, dar are reticenţe în aderarea la Vranceaqua, deoarece “nu mai pot face ce vreau”. Păuneştiul are o reţea colectoare pentru canalizare cu o lungime de 10,5 km, realizata prin OG 7/2006, care are nevoie de staţie de epurare ca să funcţioneze.

Bilieşti va adera cu “amendament” la canalizare

Comuna Bilieşti este una dintre localităţile rurale cu reţea de apă predată la CUP, prin preluarea de către societate a fostului Serviciu de exploatare a sistemelor rurale de alimentare cu apă din cadrul CJ. “Teoretic, calculând cheltuielile pentru întreţinere, avize, la o comunitate mică nu ştiu dacă se merită să ai în întreţinere alimentarea cu apă. Apa de la Bilieşti are o calitate bună, care nu necesită prea mult tratament şi nu ar trebui să aibă un preţ prea mare. Totuşi, la 3 lei/mc e cam scumpă, dar nu te doare capul. Teoretic, lucrând cu un operator mai mare, apa ar trebui să fie mai ieftină”, a spus primarul din Bilieşti. Vasile Chirilă spune va supune la vot în Consiliul Local aderarea la Vranceaqua, pentru ca localitatea să beneficieze de canalizare, dar cu un amendament în ceea ce priveşte cotizaţia. “Mi-a venit o singură adresă, să supunem la vot în Consiliul Local, dar nu ne-a spus nimeni ce face asociaţia, care este structura, nu s-a făcut o prezentare. De asta sunt un pic reticent”, a mai spus Vasile Chirilă. Şi Bilieştiul are o conductă colectare montată deja, pe care autorităţile locale ar vrea să o “integreze” în noul proiect.

CUP va opera “oriunde se doreşte”

Fântânile de prin sate sunt adesea abandonate în favoarea reţelelor de apă

CUP SA Focşani are în administrarea sa 25 de comune, plus oraşele din Vrancea, preluate din delegare directă de gestiune, prin intermediul AID Vranceaqua. Directorul Gheorghe Vasilescu spune că este o cerinţă la nivel european pentru un operator regional. “Este un cadru agreat asupra căruia toată lumea va fi de acord, mai devreme sau mai târziu, pentru că fondurile europene pentru investiţii vor putea fi accesate prin intermediul asociaţiei. Dacă unele localităţi au alte posibilităţi de a se conforma la normele de mediu până în anul 2018 este problema lor. Noi primim pe toată lumea în asociaţie şi vom opera oriunde se doreşte”, a declarat Vasilescu. Directorul CUP spune că în localităţile unde societatea administrează reţelele de apă s-a menţinut preţul de la preluare, însă pe viitor va funcţiona “principiul solidarităţii”, iar “cetăţeanul să aibă costuri similare, indiferent unde trăieşte”. CUP este subordonată CJ, care este acţionarul majoritar, dar planul de investiţii este aprobat în AID Vranceaqua, unde sunt primarii sunt membri. Aceştia pot veni la rândul lor cu propuneri. După cum spun primarii, apa aduce profit, iar directorul CUP spune că sistemul este făcut în aşa fel încât să se autosusţină. “Toate investiţiile noastre se derulează în apă şi canalizare. Sistemul este creat este să se autosusţină, iar fondurile obţinute sunt destinate pentru funcţionarea permanentă, automatizare, modernizare. Tehnlogia se schimbă, apar echipamente noi. Toată lumea este beneficiară”, a spus Gheorghe Vasilescu.

Canalizarea va fi construită pentru a prelua solicitările viitoare

Directorul CUP susţine că realizarea pe cont propriu de către unele localităţi a sistemelor de apă şi canalizare este destul de greu de făcut. “Primăriile de la ţară au doi, trei oameni, îi folosesc în mai multe scopuri şi nu prea pot să plătească specialişti. Staţiile de epurare trebuie să existe în toate localităţile, iar aceste staţii înseamnă costuri destul de mari şi nu pot fi întreţinute decât de specialişti”, a spus Gheorghe Vasilescu. La ora actuală, partea a doua a programului Vranceaqua este în curs de implementare: s-a făcut masterplanul, se lucrează la studiul de fezabilitate şi urmează proiectele tehnice, astfel încât peste un an să se poată organiza licitaţii. “În această etapă se realizează scheletul unei canalizări, la care nu va fi racordată toată lumea dintr-o localitate. Sistemul va fi executat în aşa fel încât pe viitor să permită şi racordarea celorlalte străzi. Vor fi staţii de epurare zonale, pentru că este mai uşor să se lucreze pe mai multe localităţi, iar costurile se diminuează astfel”, a mai spus Gheorghe Vasilescu. Potrivit acestuia, pe “scheletul” de canalizare la care se lucrează acum se vor putea face ulterior investiţii pentru racordarea altor beneficiari atât de către CUP, dar şi de către autorităţile locale, dacă identifică fonduri. (M. BOICU)

---