Impozitul pe viţa de vie este “impozit pe pagubă”
Preşedintele Federaţiei Viticultorul, Toader Manole, spune că impozitul pe norma de venit este în viticultură un "impozit pe pagubă", deoarece cheltuielile sunt mai mari decat caştigurile. Jumătate din viile din judeţul nostru au fost afectate de mană, iar acest lucru se va vedea într-o diminuare drastică a producţiei la toamnă. Pentru acest an, norma de venit este de 650 lei, iar impozitul de 16% şi contribuţia la sănătate de 5,5% înseamnă 140 de lei pe an. Direcţia Agricolă Vrancea a reuşit să impună cea mai mică normă de venit din ţară, iar unii viticultori spun că suma este suportabilă. Toader Manole a susţinut însă, la ultima şedinţă a Comitetului de Analiză a Strategiilor de Dezvoltare Zonală, că viticultorii sunt în pierdere şi nu ar trebuie să plătească impozit. “Oamenii nu realizează veniturile acestea. Cel care face peste 12 tone poate plăti, cel face face şapte tone nu poate. 10% dintre viticultori fac producţii de peste 10 tone la hectar, restul fac mai puţin”, a spus Toader Manole.
Preşedintele Federaţiei Viticultorul spune că totalul cheltuielilor la hectar ajunge la peste 150 milioane lei, dacă se ţine cont şi de munca oamenilor, pe care mulţi nu o iau în considerare. În plus, din cauza bolilor, este nevoie de efectuarea mai multor tratamente. Pe de altă parte, alţi viticultori au fost de părere că suma de 140 de lei este acceptabilă, avand în vedere că anul trecut a fost dublă. Pe langă impozitul pe norma de venit, pentru viticultură mai trebuie plătite şi alte taxe. “Dacă o persoană are 2 hectare de vie atunci plăteşte impozit pentru 1 hectar, impozit pe teren, impozit pe clădire şi impozit pe maşină, tractor şi remorcă”, a spus Petra Ochişor, director executiv al Direcţiei Agricole. Acesta a spus că a reuşit să obţină cele mai mici impozite din ţară şi i-a “invitat” pe ceilalţi să se uite la sumele pe care le plătesc agricultorii din alte judeţe. “Legea este bună, dar nu ţine cont de cheltuieli. Nu-mi impozitezi mie paguba! Impozit plăteşte şi cel afectat de mană, după ce ne-au obligat să folosim produse sistemice”, a spus Toader Manole.
Viticultorii acuză interzicerea sulfatului de cupru
Preşedintele Federaţiei Viticultorilor susţine că sulfatul de cupru, cunoscut sub numele de piatra vanătă, ar fi fost mult mai eficient în tratamentul manei decat alte produse, numai că acesta a fost interzis şi nu se mai găseşte în comerţ. “Sunt produse despre care spun că rezistă 21 zile, iar în realitate efectul este de 6 -7 zile. Cei de la Fito – Sanitar ar trebui să spună de cate ori a fost testat un produs, pentru că de un certificat de calitate oricine face rost. Sulfatul de cupru este folosit în Germania, Italia, Franţa la zeama la bordeleză. La noi a fost însă scos, pentru a face loc produselor sistemice”, a spus Toader Manole. Petra Ochişor, şefa Direcţiei Agricole, a atras atenţia că la comercializare se găsesc produse pe bază de cupru care speculează faptul că în această perioadă se stropeşte cu piatra vanătă. (M. BOICU)
CHELTUIELI - 1 HA - VIE PE ROD (TAXE SI IMPOZITE INCLUSE) RON/HA
LUCRARI MANUALE 6.500
100Z.O/HA x 65ron/zi
LUCRARI MECANICE 1305
6 xarat in vie, 6 xstropit via
MOTORINA 822
132lt x6,23ron/lt
MATERIALE (vite compl.goluri,sarma,tutori,
cazarmament,mat.camp.taiat si recoltat ,etc.) 1.187
TRATAMENTE STROPITAERBICIDAT 1.880
Contravaloare pesticideAerbicide
INGRASAMINTE 1.225
360 kg/ha
MASA - ZILIERI TARA RECOLTAT 1.500
100 Z.O/HAX15RON/ZI
TRANSPORT PERSONAL ZILIERI TARA 600
SALARII SUPORT(sef ferma,sef echipa si resp.ec,at.mec,ec,ffu,log,dru) 300
PIESE SCHIMB ,CONSUMABILE SI REPARATII -AT.MEC 95
ENERGIE SI APA -FERME SI AT.MECANIC 38
Valoare cheltuieli ,avind utilajele proprii,dormitorAcantina proprie 1.5452