10% din viile din Vrancea zac nelucrate
Vrancea deţine 13% din suprafaţa viticolă a ţării, cu 25.723 hectare de viţă-de-vie. Din aceasta, aproape 2.600 de hectare sunt vii abandonate. Pe de altă parte, 2.384 hectare de vie au intrat în programele de reconversie. 18.000 de proprietari deţin o suprafaţă de 14.000 de hectare de viţă-de-vie. În ultimii ani, grindina a diminuat producţia judeţului, iar preţurile procesatorilor au fost prea mici pentru a acoperi costurile de producţie. Viticultorii vor ca şi vinurile din gospodăriile individuale să poată fi comercializate.
Vrancea rămane cea mai importantă zonă viticolă a ţării, iar datele oficiale ale Direcţiei Agricole arată că viile cu potenţial de producţie se întind pe o suprafaţă de 25.723 hectare. La nivel naţional, această suprafaţă reprezintă 13% din total. “Sufraţa viticolă a judeţului Vrancea este cuprinsă în trei podgorii, conţinand 11 centre viticole, în areale viticole delimitate de legislaţia naţională pană la nivelul unui număr de 23 de unităţi administrativ teritoriale în care este permisă în continuarea înfiinţarea de plantaţii viticole, cu acele variaţii nominalizate pentru fiecare regiune viticolă”, se arată într-un raport al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Vrancea, care a fost prezentat la şedinţa Comisiei pentru Agricultură a Camerei Deputaţilor, care a avut loc săptămana trecută la Jariştea.
Feteasca Regală ocupă cea mai mare întindere
Suprafaţa viticolă a judeţului este împărţită în trei podgorii reprezentative. În Podgoria Coteşti se află o suprafaţă de 9.553 hectare, din care pe 1.955 hectare soiuri pentru masă şi 7.598 hectare souri pentru vin. Principalele soiuri din această podgorie sunt Fetească Regală - 2.352 hectare, Fetească Albă - 804 hectare, Riesling Italian – 1.229 hectare, Merlot – 708 hectare. Odobeştiul are o suprafaţă ceva mai mică, de 4.632 hectare, din care 544 hectare soiuri de masă şi 4.088 hectare struguri pentru vin. Soiul Fetească Regală ocupă şi aici cea mai mare întindere, cu 1.416 hectare, Fetească Albă - 237 hectare, Riesling Italian – 527 hectare, Aligote – 283 hectare, Merlot – 197 hectare şi Galbenă de Odobeşti – 169 hectare. Panciul este a doua podgorie ca întindere din judeţ, cu 7.594 hectare. Soiurile pentru vin ocupă 5.178 hectare, iar cele pentru masă 2.416 hectare. Feteasca Regală are şi aici cea mai mare suprafaţă, cu 2.416 hectare, Fetească Albă - 650 hectare, Riesling Italian – 327 hectare, Aligote – 627 hectare şi Merlot – 483 hectare.
Aproape 33 milioane de euro pentru reconversie 
Viticultorii au luat aproape 33 de milioane de euro pentru a pune vie nouă
În 2013, în Vrancea s-a recoltat o cantitate de 25.423 tone struguri de masă şi 127.650 tone struguri pentru vin, pentru o producţie de 467.749 hectolitri de vin nobil. Viticultorii din judeţul nostru au beneficiat de un important sprijin financiar pentru reconversia viilor. Acesta este cuprins între 11.995 euro şi 16.078 euro pe hectar în cazul reconversiei soiurilor. “Este de menţionat faptul că în campaniile 2006/2007 şi 2013/2014 au accesat aceste programe un număr de 398 beneficiari pentru o suprafaţă de 2.384 ha şi cu o sumă totală cuvenită de 32,9 milioane euro”, se arată în raportul Direcţiei Agricole În localităţile cu crame mai multe au fost şi mai multe programe de reconversie accesate. De exemplu, la Varteşcoiu sunt peste 400 de hectare de vie nouă, potrivit autorităţilor locale.
Antrepozitele de vinificaţie sunt tot mai puţine
Din păcate, situaţia viticulturii pare să se agraveze de la an la an, iar situaţia se vede în ceea ce priveşte numărul antrepozitelor de vinuri liniştite. Dacă în urmă cu caţiva ani erau peste 120, acum mai sunt doar 77, iar tendinţa este ca numărul lor să se reducă. Situaţia s-a înrăutăţit mai ales după ce în 2012 s-a introdus garanţia pentru crame, iar la finalul anului trecut s-a redus acciz la BFL. O particularitate a judeţului este numărul mare de proprietari de suprafeţe de viţă-de-vie. Astfel, 14.000 de hectare sunt deţinute de 18.000 mici proprietari, potrivit datelor Direcţiei Agricole. Viticultura este principala sursă de venit pentru foarte multe familii. Suprafaţa de vie nelucrată a crescut şi a ajuns la aproape 2.600 de hectare, adică 10% din viile din Vrancea. Sprijinul financiar pentru viticultură este de doar 139 euro/hectare, în condiţiile în care lucrările agricole pleacă de la 1.500 de euro şi ajung chiar şi la 2.000 de euro pe hectar.
Viticultorii vor să îşi poată vinde vinurile
Printre principalele probleme cu care se confruntă viticultorii se numără preţul mic de vanzare oferit de procesatori, ceea ce duce la defrişarea sau abandonarea plantaţiilor viticole. De asemenea, se constată o decapitalizare continuă a producătorilor, care nu dispun de fonduri pentru accesarea programelor de reconversie – restructurare. La ora actuală, legislaţia nu permite comercializarea vinului produs în gospodăriile individuale. Căderile de grindină din ultimii ani au afectat producţia de struguri, iar în acest an producţia a fost diminuată de precipitaţiile abundente. Pentru că vinul din gospodării nu se poate comercializa, Direcţia Agricolă a propus modificarea Codului Fiscal şi scoaterea micilor producători de vinuri liniştite din categoria operatorilor economici. De asemenea, o altă propunere a fost ca persoanele fizice să poată comercializa vinuri, pe baza carnetului de viticultor, în limita a 1.000 hectolitri. Direcţia Agricolă a mai cerut ca viticultorii care deţin vin în custodie în antrepozite către respectivul antrepozit fiscal sau către alte antrepozite. Din păcate, acestea au fost doar nişte propuneri înaintate Comisiei de Agricultură şi reprezentanţilor Ministerului Agriculturii, care au venit la Jariştea şi este puţin probabil să se adopte o legislaţie în sprijinul micilor producători din Vrancea. (Mihai BOICU)
