Ceasul domnitorului Cuza şi poşeta doamnei Elena se păstrează la Focşani
Muzeul Unirii din Focşani deţine obiecte unice ce au aparţinut domnitorului Al. I. Cuza, dar şi altor personalităţi ale vremii sale. Printre acestea se află o bombonieră din argint a domnitorului Al. I. Cuza, unul dintre ceasurile sale de birou, volume din biblioteca personală a acestuia, editate în limba franceză, medalii comemorative cu chipul domnitorului, chitanţe originale cu semnătura lui, două picturi în ulei, originale, care redau chipul domnitorului şi al soţiei sale, câteva obiecte cu monograma familiei Cuza, un serviciu de ceai ce a aparţinul doamnei Elena Cuza, dar şi o poşetuţă de argint a primei doamne. Între alte obiecte cu valoare istorică, Muzeul Unirii din Focşani mai deţine masa primului parlament al Principatelor Unite: Comisia Centrală de la Focşani. Comisia Centrală a avut o activitate deosebită în cei numai trei ani în care a funcţionat în oraşul de pe Milcov, realizând chiar un proiect de Constituţie. Unul dintre obiectele unicat îl reprezintă masa-scară pentru biblioteca domnitorului Gheorghe Bibescu, descendent direct al lui Constantin Brîncoveanu şi domnitor al Ţării Româneşti între 1 ianuarie 1843 - 13/25 iunie 1848. Toate acestea, precum şi multe altele, pot fi văzute zilele acestea la cea mai nouă secţie a Muzeului Vrancei, ce funcţionează într-o clădire cu o istorie deosebită.
De la hanul de graniţă, la muzeul de astăzi
Scara-masă pentru biblioteca domnitorului Gheorghe Bibescu
Clădirea în care funcţionează în prezent Muzeul Unirii din Focşani este unul dintre cele mai importante monumente istorice din judeţ. Clădirea datează de la jumătatea secolului al XVIII-a lea având iniţial destinaţia de han, construit lângă Pichetul de graniţă nr. 45, Focşaniul fiind singurul oraş despărţit de graniţa dintre cele două ţări: Moldova şi Ţara Românească, chiar din timpul lui Ştefan cel Mare, la 1482. După ce s-a desfiinţat hanul din preajma punctului vamal, clădirea a devenit punct vamal până la desfiinţarea vămilor dintre cele două ţări. Imobilul a intrat în proprietatea Anicăi Dâmboviceanu, care a primit-o prin moştenire de la defunctul său soţ, aici fiind organizate la jumătatea secolului al XIX-lea cele mai fastuase baluri din zonă. În anul 1855 imobilul este cumpărat de Alexandru Cimbru care îl îl transformă în hotel, unde au fost găzduiţi o parte dintre cei 16 membri ai Comisiei Centrale. În 1875 imobilul a intrat în proprietatea lui Iancu Pastia, ca urmare a unei datorii a proprietarului anterior către acesta, rămânând tot hotel. Trei ani mai târziu clădirea este închiriată corpului ofiţeresc al Garnizoanei Focşani, iar în 1896 a devenit proprietate a lui Ioan G. Ciura. În 1912 clădirea a fost vândută de fiica lui Ioan G. Ciura, Elena Macarovschi, care a primit-o drept dotă de la părinţi, Direcţiei Generale a Poştei Române. De aici şi numele care i se trage clădirii de “Poşta Veche”. Afectată de cutremure, clădirea a fost abandonată, necesitând lucrări de reparaţii costisitoare. Imobilul a fost restaurat printr-un program finantat din fonduri PHARE, iar la 24 ianuarie 2008 a fost inaugurat Muzeul Unirii, în prezenţa preşedintelui României de atunci, Traian Băsescu. Astăzi este unul dintre reperele culturale ale Focşaniului şi Vrancei, găzduind manifestări cultural-artistice pentru tineri. (M. VLĂDESCU)
Orar de vizitare: Marţi - Duminică 9:00 - 17:00
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Timp Liber
