Icoana Stelei muribunde
Steaua: Arlauskis -Rîpă, Szukala, Varela, Latovlevici - Prepeliţă, Filip - Popa ('84 - Stanciu), Chipciu ('90 - Iancu), Tănase - Keşeru ('71 - Lemnaru). Antrenor: Constantin Gîlcă
Arbitru: Husseyin Gocek (Turcia)
Cartonaşe galbene: Ţarikaev, Antonov / Latovlevici, Filip, Iancu
0-1, min. 44: Chipciu şutează puternic de la distanţă, portarul Sidelnikov respinge în faţă, Keşeru urmăreşte şi deschide scorul.
1-1, min. 59: Korobkin înscrie din apropiere cu capul, pe o greşeală a lui Arlauskis, Tănase respinge, dar mingea depăşise linia porţii.
1-2, min. 79: Prepeliţă, şut deviat de Arzumanian de la 25 de metri.
2-2, min. 88: Arzumanian, şut sub bară, pe o gafă defensivă a apărării steliste.
Ce-i cu titlul ăsta? Păi Steaua a obţinut un rezultat excelent în Kazahstan, un egal cu două goluri marcate în deplasare şi are prima şansă la calificarea în play-off-ul Ligii Campionilor. Sunt, însă, semnale în jocul echipei campioane a Romaniei că soarta acesteia nu este departe de cea a ilustrelor ei rivale, Dinamo şi Rapid. Ca exemplu, ultimele minute jucate la Aktobe au arătat o echipă deloc preocupată de a bubui mingi cat mai departe de poartă, pentru a conserva un rezultat egal, aproape o ruşine de rezultat, în faţa unei echipe care cu greu ar putea pretinde la evitarea retrogradării din Liga I. Aktobe nu este departe de Strømsgodset, echipa eliminată deunăzi de "militari". Şi norvegienii, ca şi kazahii, dominaseră echipa bucureşteană în ambele manşe. Mai mult decat orice, s-a dovedit că Steaua trăieşte cu numele în aceste momente. Caştigătoarea de la Sevilla 1986 mai inspiră, încă, respect prin zonele gri ale fotbalului continental. Parcă şi zeiţa Fortuna s-a arătat impregnată de o doză de respect. Să lăsăm la o parte faptul că primul gol al Stelei, echipă care a avut pană în finalul primei reprize una bucată şut cadrat (min.35, Keşeru), a fost înscris dintr-o prostie a portarului kazah, pentru că şi Arlauksis a comis-o la golul egalizator din min. 59. Însă şutul lui Prepeliţă din min. 79 a fost realmente baftă chioară, fiindcă devierea fundaşului gazdelor l-a derutat complet pe bietul Sidelnikov. Se poate spune că Artauskis nu-i Tătăruşanu, Gîlcă nu-i Reghecampf, iar vara nu-i ca iarna. Portarul lituanian a greşit la golul de 1-1, însă şi-a scos parleala de două ori în repriza secundă, în faţa incisivului Antonov fără a mai aminti de încă pe atatea intervenţii din prima, în care Aktobe a fost vioara întai. Cat despre Galcă, opinăm că el n-a gandit rău meciul, însă nu-i vina lui că tandemul Szukala - Varela îi transformă pe Gardoş şi Chiricheş în legende, nu-i vina lui că Prepeliţă şi Filip nu se ridică la nivelul lui Gardoş şi Pintilii şi mai ales nu-i vina lui că noul adus, Lemnaru, este tratat ca un adversar (în lupta pentru titularizarea prietenilor) de faimoşii pasatori stelişti. Pană la urmă, în privinţa calificării, lucrurile sunt în mare parte rezolvate. Dar pentru a ajunge la "mălaiul grupelor", trebuie schimbate multe în jocul Stelei. Nu de alta, dar există posibilitatea ca Gigi Becali să regrete că s-a scumpit la tăraţe. Ca să nu mai amintim că egalul de la Aktobe s-ar putea să conteze enorm la coeficientul UEFA al Romaniei!