Anul Nou aduce gripa în Vrancea - O persoană a decedat iar alte şapte sunt suspectate de gripă
Anul Nou vine cu suspiciuni de gripă în Vrancea, dar şi cu decese cauzate de pneumonie. Astfel, potrivit raportării Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Vrancea, în săptămana 26 - 31 decembrie 2016 s-a înregistrat un deces, la categoria de varstă 50 -64 de ani, cauzat de bronhopneumonie, dar şi şapte cazuri de suspiciuni de gripă. Varsta cea mai afectată a fost 15 – 49 de ani, cu cinci suspiciuni de gripă, din care două cazuri au necesitat internare. În aceiaşi perioadă în Vrancea au fost raportate 808 cazuri de infecţii respiratorii acute, dintre care 57 au necesitat internare. Cele mai multe cazuri s-au înregistrat la grupa de vârstă 5-14 ani, 210 cazuri, din care 7 au fost internate. De asemenea, 331 de persoane au făcut pneumonie, 116 cazuri fiind internate. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate tot la copii şi adolescenţi cu varste cuprinse între 5 şi 14 ani, unde s-au înregistrat 69 de cazuri, 33 necesitand internare. Campania de vaccinare antigripală continuă, iar cei interesaţi de vaccin pot cere sfatul medicilor de familie. Dozele de vaccin vor fi administrate gratuit persoanelor cu risc, respectiv bătrânilor şi celor cu boli cronice, în special boli respiratorii şi cardiace, femeilor însărcinate, personalului medical şi de asistenţă socială, persoanelor instituţionalizate şi celor cu handicap. De asemenea, vaccinul va fi administrat gratuit şi bătrânilor peste 65 de ani şi copiilor până în 2 ani, chiar dacă nu se află în evidenţă cu boli cronice. Medicii specialişti avertizează că vaccinarea rămâne principala măsură pentru prevenirea gripei şi reduce impactul epidemiilor.
6 din 10 români iau pastile care ameliorează simptomele răcelii şi gripei
Vaccinul rămane principala măsură pentru prevenirea gripei şi reduce impactul epidemiilor
Potrivit unui studiu al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, peste 70% dintre români fac unul sau două episoade de infecţii respiratorii în fiecare sezon rece. În cazul unei infecţii respiratorii, 6 din 10 români apelează la pastile care ameliorează simptomele răcelii şi gripei şi doar 40% dintre respondenţi apelează la medicul de familie şi asta doar dacă simptomele nu cedează. Aceeaşi atitudine se menţine şi în cazul copiilor, doar trei din 10 părinţi cerând ajutorul doctorului de la primele semne de răceală şi gripă. Atunci când nu sunt ocoliţi de viroze, 63% dintre români apelează la pastile împotriva răcelii şi gripei în combinaţie cu ceaiuri calde. Patru din 10 respondenţi au declarat că preferă medicamente sub formă de pastile, iar trei din 10 — plicuri pulbere solubilă. Când aleg un astfel de tratament, majoritatea optează pentru combinaţii între mai multe substanţe active (74%), mărci cunoscute (66%), în care pot avea încredere. Cei mai mulţi (72%) nu apelează la antibiotice atunci când sunt răciţi. Românii au început însă să îşi schimbe conduita cu privire la tratamentul bolilor de sezon. Caută informaţii din surse de încredere şi nu mai apelează la antibiotice la primele semne de răceală şi gripă. Ceea ce în definitiv nu este un lucru rău, deoarece antibioticele nu sunt medicamente destinate tratării răcelii şi gripei, provocate de rinovirusuri, respectiv virusuri gripale, ci infecţiilor bacteriene. În schimb, combinaţiile de substanţe active pot fi eficace în tratarea acestor viroze, contribuind la ameliorarea durerii de cap, durerilor musculare, febrei, durerii în gât, congestiei nazale sau a sinusurilor.
Formele severe ale gripei se tratează în spital
6 din 10 români apelează la pastile care ameliorează simptomele răcelii şi gripei şi doar 4 din 10 merg la medic şi asta doar dacă simptomele nu cedează
Sezonul rece favorizează îmbolnăvirile şi epidemiile de gripă, deşi boala poate să apară şi în alte anotimpuri. Gripa se transmite pe cale aeriană, de la omul bolnav la cel sănătos, direct prin tuse sau strănut sau indirect, prin obiecte proaspăt contaminate: batistă, prosop, veselă, etc. Contagiozitatea gripei este mare, dar de scurtă durată: 2-4 zile de la debutul bolii. Simptomele gripei sunt febră mare, 39-40 grade Celsius, frisoane, cefalee, dureri musculare, astenie fizică, roşu în gat, răguşeală pană la afonie (pierderea vocii), tuse frecventă, uscată, obositoare, inapetentţă (lipsa poftei de mancare, greţuri şi vărsături. Formele de gripă comune se tratează la domiciliu, cu repaus la pat şi antitermice (paracetamol). Gripa severă şi cea complicată se tratează în spital. Antibioticele se recomandă numai în caz de suprainfecţii bacteriene.
Cum putem preveni gripă
Pentru a preveni îmbolnăvirilor prin gripă este recomandată evitarea aglomerărilor umane (mall, stadion, săli de spectacol, etc) şi evitarea, pe cat posibil, a contactului cu persoanele bolnave. De asemenea, se recomandă spălarea mainilor cat mai des, în special după suflarea nasului şi venirea în contact cu persoane bolnave. Persoanele bolnave se izolează de restul familiei într-o cameră corespunzătoare din punct de vedere igienic (luminoasă, aerisită, suficient de încălzită – 24-26 grade Celsius). Bolnavul va folosi batiste igienice în caz de tuse sau strănut. Pentru a împiedica transmiterea bolii în comunitate, copiii bolnavi vor fi ţinuţi la domiciliu. Şi nu în ultimul rand, vaccinarea cea mai eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirilor de gripă este vaccinarea antigripală. Această vaccinare protejează persoana vaccinată numai faţă de virusurile gripale circulante în sezonul respectiv, cuprinse în vaccin şi nu faţă de toate tipurile de virusuri care dau simptomatologie asemănătoare gripei, dar au evoluţie mai uşoară. Vaccinul utilizat este diferit de la un sezon la altul, iar compoziţia acestuia este stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care transmite tuturor producătorilor formula vaccinală. De-a lungul evoluţiei, specia umană s-a confruntat cu focare de epidemii gripale care, atunci cand cuprind întreg mapamondul, se numesc pandemii. În pandemia de gripă din 1918 au murit 50 de milioane de oameni. Ulterior au mai fost pandemii, în anul 1957 şi 1968. (Dana LEPĂDATU)
