Politică

DOCUMENTE ATASATE!!! De ce nu mai apare Statul Român parte civilă în dosarul Oprişan?

Silvia Vrînceanu
19 mar 2015 6828 vizualizări
Rămâne un mister modul în care trei instituţii de prim rang ale statului român au ajuns să fie excluse ca părţi vătămate dintr-unul din cele mai vechi dosare de corupţie aflate pe rolul instanţelor de judecată u oficialii Guvernului motivează că “procedura de citare cu Statul Român a fost viciată pe tot parcursul procesului” şi promit, într-un răspuns trimis redacţiei noastre, că se vor constitui parte civilă în dosar

Peste 2,2 milioane de euro, prejudiciul calculat de procurorii DNA în "dosarul Oprişan", s-ar putea evapora dacă instituţiile statului român nu depun diligenţele necesare pentru a recupera paguba adusă bugetului public, prin formularea unor acţiuni în Justiţie. După cum se ştie, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Vrancea, Marian Oprişan, ca şi ceilalţi inculpaţi din dosar, au fost achitaţi la prima instanţă de judecătorul Lucian Bută de la Judecătoria Cluj Napoca. Curios este că, potrivit hotărârii din 6 februarie 2015, în baza art. 25 Cpp, art. 397 Cpp, instanţa „ia act că persoanele vătămate Consiliul Judeţean Vrancea, Ministerul Dezvoltării Regionale şi al Turismului şi Guvernul României nu s-au constituit părţi civile în cauză”, după cum se arată în soluţia pe scurt publicată pe portalul instanţelor de judecată. Interesul pentru minimalizarea prejudiciului din acest dosar de corupţie, aflat de 9 ani pe rolul instanţelor de judecată, este mare, ţinând cont că şi expertele contabile din dosar au fost trimise în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) taman pentru că au încercat să măsluiască prejudiciul din creion. Este vorba despre Ileana Roxana Cernea (Pintea), expert financiar contabil, trimisă în judecată pentru favorizarea făptuitorului, abuz în serviciu şi fals intelectual şi Elena-Valentina Muşuroiu, acuzată de săvârşirea infracţiunilor de complicitate la favorizarea făptuitorului şi complicitate la abuz în serviciu (detalii aici http://www.pna.ro/faces/comunicat.xhtml?ida5860)



Potrivit DNA, prejudiciul în dauna Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a fost estimat la 5,5 milioane lei (1,5 milioane EURO la cursul de schimb din 2005), reprezentând lucrări de asfaltare neexecutate sau de proastă calitate, prejudiciul în dauna bugetului CJ Vrancea se ridică la 2,2 milioane lei (600.000 EURO), în vreme ce prejudiciul calculat în dauna Guvernului se ridică la 300.000 lei (75 000 EURO). În colaborare cu portalul de bună guvernare România Curată, Ziarul de Vrancea a trimis solicitări către toate instituţiile prejudiciate pentru a afla care este motivul pentru care nu apar ca părţi civile în dosar, aşa încât prejudiciul să fie recuperat.

Ce spune Guvernul
 

 

Secretariatul General al Guvernului (SGG) susţine în răspunsul trimis că, de fapt, s-a constituit parte civilă dar… se pare că hârtiile s-au pierdut pe drum, situaţie “determinată de strămutări şi declinări succesive ale cauzei iniţiale” care a condus la “vicierea procedurii de citare”. “Constituirea de parte civilă, atât în condiţiile vechiului, dar şi ale noului Cod de procedură penală, poate fi realizată atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza procesului penal, până la citirea actului de sesizare, sau direct, printr-o acţiune civilă. În speţă, urmare a citării Guvernului României la termenul din 05.07.2006, ca parte vătămată, în Dosarul nr.4296/2006 (nr. nou 6811/231/2006) al Judecătoriei Focşani (continuat prin strămutare succesivă şi declinare de competenţă la Judecătoria Cluj – Napoca, Dosar nr.271/231/2010),  s-a analizat în şedinţa de Guvern din data de 29.06.2006 participarea Statului Român, ca parte civilă, prin Ministerul Finanţelor. Pe cale de consecinţă, Statul Român s-a constituit parte civilă, prin Cererea nr.571.681/04.07.2006 comunicată, spre ştiinţă Guvernului României, cu adresa nr. 571.635/04.07.2006 (a se vedea anexele)“, se arată în răspuns. În continuare, SGG reface traseul dosarului Oprişan în instanţele de judecată susţinând că “procedura de citare cu Statul Român a fost viciată pe tot parcursul procesului”.  Oficialii Guvernului promit să ia măsuri pentru a recupera banii statului. “Urmare soluţionării în primă instanţă a Dosarului penal nr.271/231/2010 de către Judecătoria Cluj-Napoca, la data de 06.02.2015, s-a deschis calea tuturor părţilor nemulţumite, de a folosi calea de atac legală. Toate inadvertenţele şi aspectele de nelegalitate, atât în ceea ce priveşte fondul penal, dar şi cel civil al cauzei, urmează a fi atacate şi, ulterior, dezbătute în faţa instanţelor ierarhic superioare (apel şi recurs). Precizăm că şi reprezentantul Ministerului Public, în condiţiile legii speciale (art.19 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sancţionarea faptelor de corupţie) a solicitat, pe lângă condamnarea inculpaţilor, şi confiscarea bunurilor acestora, pentru a se face venit la stat, prin Ministerul Finanţelor. Deoarece prin Sentinţa penală nr.140/06.02.2015, Judecătoria Cluj-Napoca a respins atât acţiunea penală, cât şi măsura conexă a confiscării bunurilor inculpaţilor, astfel cum reiese din informaţiile publice, reprezentantul Ministerului Public a promovat apel împotriva soluţiei instanţei de fond”, se mai arată în răspunsul Guvernului.
 

O întrebare totuşi persistă... mai este la dosar aceasta cerere?
 

Potrivit unui document trimis de Direcţia Juridică din cadrul Ministerului de Finanţe Judecătoriei Focşani, se solicita obligarea inculpaţilor şi la plata obligaţiilor bugetare accesorii aferente prejudiciului, bani obţinuţi din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului. O parte din sumă, 5 miliarde de lei vechi, a fost obţinută de Oprişan sub pretextul reabilitării sistemului de iluminat public din Focşani dar a fost folosită pentru cumpărarea complex turistic Căprioara de lângă Focşani, fără ştirea consilierilor judeţeni, potrivit DNA, unde familia şefului CJ deţine câteva hectare de teren.  
 

Ce spune Ministerul Transporturilor
 

La rândul lor, oficialii Ministerului Transportulului, care au trimis în, în 2004, Vrancea în jur de 1,9 milioane de dolari dintr-un împrumut extern pentru reabilitarea drumurilor rurale, susţin că s-ar fi constituit parte civilă pe vremea când dosarul se afla pe rolul Judecătoriei Focşani “pentru recuperarea unui prejudiciu de 6,293 miliarde ROL, valoarea fondurilor alocate Consiliului Judeţean Vrancea în vederea finanţării Programului de pietruire a drumurilor comunale care nu a fost folosită conform destinaţiei sale”. Mai mult, s-a solicitat plata majorărilor de întârziere până la recuperarea integrală a debitului. “Menţionăm că, deşi Ministerul Transporturilor este direct interesat de soluţionarea acestei cauze, nu a fost citat şi nu i-au fost comunicate copii după actele din dosar, conform legislaţiei actuale”, se arată într-o adresă din iunie 2006, semnată de fostul ministru Radu Berceanu. Ulterior, potrivit unui răspuns al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, cel care a contractat împrumutul extern, prin adresa nr. 20/3071/04.07.2006 , Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului, cum se numea la vremea respectivă, s-a constituit parte civilă în dosar cu suma de 6.293.555,03543 lei RON reprezentând “valoarea fondurilor alocate CJ Vrancea de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în vederea finanţării  Programului de pietruire a drumurilor comunale, instituit prin HG 226/2003”. „Din datele pe care le deţinem, rezultă că cererea privind constituirea de parte civilă a fost depusă în şedinţa publică din data de 5.07.2007, a Judecătoriei Focşani de către consilierul juridic desemnat în cauză”, se arată în răspunsul semnat de Ana Maria Toma, şef Serviciu în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. În aceste condiţii, rămâne un mister modul în care toate aceste instituţii de prim rang ale statului român au ajuns să fie excluse ca părţi vătămate dintr-unul din cele mai vechi dosare de corupţie aflate pe rolul instanţelor de judecată. Cu toate că a trecut peste o lună de la pronunţarea soluţiei de achitare, Judecătoria Cluj-Napoca nu a motivat sentinţa. Probabil că prevederile art . 406 Cpp sunt facultative sau dl judecător nu vrea să se dezmintă ... se grăbeşte foarte încet, până la prescripţia finală.

Consiliul lui Oprişan nu se consideră prejudiciat

Singura instituţie care nu s-a constituit parte civilă în dosar este chiar Consiliul Judeţean condus de Marian Oprişan, care a apreciat, la cererea instanţei,  că “nu a suferit nici un fel de prejudiciu”, fapt parafat printr-un vot al consilierilor judeţeni. “Dacă institutia noastră ar fi considerat că a suferit vreo pagubă, ar fi depus toate diligentele în vederea introducerii în instantă pentru recuperarea acesteia”, se indică in informarea semnată în 2011 de directorul Direcţiei Juridice, Nicuşor Halici, avansat între timp în postul de prefect de judeţ. O poziţie normală a celor de la CJ dat fiind faptul că doar banii nu erau ai lor, au fost trimişi toţi de la Bucureşti pentru a fi cheltuiţi la Focşani. Sau nu? Procurorii DNA au arătat că 41 de drumuri comunale din Vrancea au fost pietruite de CJ în anul 2004 cu fonduri de 1,9 milioane de euro de la Ministerul Transporturilor, condus la acea vreme fostul deputat Miron Tudor Mitrea, în prezent aflat în închisoare pentru fapte de corupţie. DNA a susţinut că unele lucrări nu se impuneau, altele au fost de proastă calitate în vreme ce o parte au fost plătite fără a fi în realitate executate. Din dosarul în care este judecat Marian Oprişan a fost disjuns în 2010 un altul (nr. 8027/105/2011), aflat pe rolul Tribunalului Prahova, în care sunt inculpaţi pentru complicitate la abuz în serviciu, fals şi chiar spălare a banilor oamenii de afaceri vrânceni Corneliu Prunache, Vasile Mihăiuc, Vasile Graur, Vasile Bută şi Iulian Cristian şi societăţile de construcţii ale acestora care au beneficiat de sumele alocate judeţului din împrumutul extern. Procesul bate pasul pe loc, fiind amânat succesiv în ultimul an sub pretextul realizării unei expertize.

Dezvăluirile lui Orban, fostul ministru al transporturilor

Liberalul Ludovic Orban a declarat la Focşani, în aprilie 2014, că Marian Oprişan i-ar fi cerut să-l scape de prejudiciul de 1,5 milioane euro pe când era ministrul Transporturilor în Guvernul Tăriceanu. “În 2007, după ce am ajuns ministru, mi-a fost adus de mână Oprişan la Ministerul Transporturilor de către un domn important din PSD şi mi s-a solicitat ca în procesul pe care îl are dl Oprişan referitor la lucrările în urma inundaţiilor din 2005, în calitatea mea de ministru, să retrag Ministerul Transporturilor din poziţia de parte civilă în proces. Când mi s-a cerut acest lucru, am studiat dosarul şi expertizele care au stat la baza dosarului respectiv şi răspunsul meu a fost categoric nu. Expertizele evidenţiază faptul că banii au fost cheltuiţi aiuirea, fără nici un fel de suport tehnic, pe nişte lucrări inventate în cea mai mare parte. Nu am acceptat sub nicio formă să retrag ministerul ca parte civilă. Am şi spus că asta ar însemna să fac eu puşcărie în locul dlui Oprişan, ori nu s-a întalnit hoţul cu prostul", a declarat fostul ministru Ludovic Orban, într-o conferinţă de presă. Acesta nu a motivat de ce a aşteptat 6 ani pentru a face dezvăluirile şi mai ales de ce nu a anunţat organele abilitate. Şeful CJ Vrancea nu a avut nicio reacţie faţă de declaraţiile făcute de liberalul Orban, fostul său coleg din USL. Cei doi ar fi urmat să apară într-o emisiune tv, însă aceasta nu a mai avut loc din pricina unei crize de inimă pe care a suferit-o Oprişan.

De ce este important prejudiciul şi care este miza a volatilizării lui?

Prejudiciul este un element constitutiv, fundamental în cazul infracţiunii de abuz în serviciu, art. 248 din vechiul Cod de Procedură Penală aplicabil dosarului de faţă. Şi prevederile noului cod menţin această stare de lucruri:
"Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte defectuos şi prin aceasta cauzează…o pagubă patrimoniului unei instituţii de stat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani" În acest dosar, Marian Oprişan, principalul inculpat, este acuzat pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals şi uz de fals, în vreme ce ceilalţi inculpaţi, angajaţi şi colaboratori ai CJ Vrancea, au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu şi la folosirea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum şi fals intelectual.
Cum s-a plimbat dosarul Oprişan prin instanţe din 2005
Formarea Dosarului nr. 271/231/2010 la Judecătoria Cluj-Napoca a fost determinată de strămutări şi declinări succesive ale cauzei iniţiale (Dosarul nr.4296/2006 (6811/231/2006) al Judecătoriei Focşani, secţia penală), după cum urmează:
-    Dosar nr. 4296/2006, dosarul cauzei restituit la Parchet (anul 2008);
-    Tribunalul Vrancea - Dosar nr. 6811/231/2006 –  cu obiect recurs împotriva Încheierii de restituire la Parchet;
-    Î.C.C.J. – Dosar nr.798/1/2008 - obiect cerere strămutare formulată de către D.N.A.; admite cererea trimite la Tribunalul Cluj.
-    Tribunalul Cluj - Dosar nr.1302/117/2008 - admite recursul D.N.A. împotriva încheierii de restituire la Parchet, trimite la instanţa de fond.
-    Judecătoria Cluj - Napoca – Dosar nr.15310/211/2009-10.12.2009,  declină în favoarea Judecătoriei Focşani;
-    Judecătoria Focşani - Dosarul nr.272/231/2010 – se invocă necompetenţa materială a instanţei.
-    Î.C.C.J. - soluţionează conflictul negativ de competenţă, stabileşte, prin regulator de competenţă,  Judecătoria Cluj - Napoca drept instanţă de fond.
-    Judecătoria Cluj Napoca – Dosar penal nr.271/231/2010.
Citat din sentinţă

"Respinge ca nefondată cererea RMP de confiscare de la inculpaţi, în temeiul art 112 lit e Cp, a sumei de 15.433.574.508 ROL şi a sumei de 41.179.838.066 ROL. în baza art. 404 al 4 lit c Cpp ridică măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţele DNA din 21 noiembrie 2005 şi 15 martie 2006 asupra bunurilor deţinute de inculpaţii OM, DM, CI, TV, IV, RL (f. 1-120, vol.2 dup). în baza art 25 Cpp, art 397 Cpp ia act ca persoanele vătămate Consiliul Judeţean Vrancea, Ministerul Dezvoltării Regionale şi al Turismului şi Guvernul României nu s-au constituit părţi civile în cauza. In baza art. 275 al. 3 C.pr.pen cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Document: Hotarâre  140/2015  06.02.2015

Oprişan recunoaşte: nu s-a constituit parte civilă în propriul dosar

Consiliul Judeţean Vrancea a răspuns abia ieri solicitării de informaţii cu privire la recuperarea prejudiciului din dosar. "Dreptul de a constitui parte civilă în procesul penal este un beneficiu acordat persoanei vătămate şi nu o obligaţie, iar persoana care apreciază că a suferit un prejudiciu prin săvârşirea unei fapte delictuale are deschisă calea unei acţiuni în instanţa civilă. În temeiul acestor prevederi, în şedinţa ordinară a CJ Vrancea din 28 iunie2006 s-a suspus analizei adresa DNA nr19/P/2005 prin care Consiliul Judeţean era rugat să precizeze dacă se constituie parte civilă în cauza menţionată, fiind iniţiat şi un proiect de hotărâre care a fost supus dezbaterii şi votului în plen. Cu această ocazie, a fost prezentat un raport privind aspectele reţinute în materialul de urmărire penală, arătându-se că pentru exerciţiu bugetar 2003 Camera de Conturi Vrancea a acordat descărcare de gestiune şi că pe rolul Tribunalului Bacău se află dosarul 217/2006 având ca obiect contestarea raportului de control financiar intocmit de Camera de Conturi Vrancea pentru 2004. În acest context, observând că exercitarea acţiunii civile este condiţionată de cerinţa interesului născut şi actual, care vizează mai puţin exerciţiul dreptului la acţiune, şi mai ales temeinicia pretenţiei formulate, precum şi riscul părţii de a se expune la un prejudiciu dacă nu recurge într-un anumit moment la acţiune, pe baza datelor existente până la termenul prevăzut pentru constituirea părţii civile, s-a apreciat că este prematur un astfel de demers. Prin urmare, proiectul de hotărâre nu a fost adoptat”, se arată în răspunsul la o solicitare 544 primit de la Consiliul Judeţean Vrancea şi semnat de Oprişan. (Silvia VRINCEANU)


Fisiere atasate

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 4

Adaugă comentariu
vasile, acum 3318 zile, 1 ora, 31 minute, 15 secunde
Deci, cancerul administrativ al Vrancei, ESTE vinovat, dar, dand mita, nu este vinovat.Ponta, avand nevoie de baronul vrancean, i-l scoate spalat.Made in Romania, the best ! :) Si-ti vine asa o citeste integral
florin, acum 3318 zile, 16 ore, 27 minute, 20 secunde
adica instanta de la cluj...nu si-a facut datoria?....cumva credeti ca oprisan marian a mituit romania??????cei din focsani stiu cate lucruri bune a facut....cumva se uita tot?.....dar nu ar fi mai citeste integral
danb, acum 3318 zile, 23 ore, 39 minute, 25 secunde
Pai concluzia ar fi ca Guvernul Romaniei condus de Victor Ponta care ar trebui sa apere interesele romanilor si sa gestioneze cu grija banii lor apara de fapt interesele infractorilor si arunca banii citeste integral
tilica, acum 3319 zile, 14 minute, 31 secunde
Este extem de grav, nu se poate asa ceva, asta este coruptie pe fata , deci abuz in serviciu pentru cei care erau obligati sa sustina interesele statului ca parte civila , este infractiunea de abuz in citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.