“Să vină ministrul să facă bugetul comunei, că eu nu pot!"
Noua modalitate de împărţire a bugetului nedreptăţeşte nu mai puţin de 30 de primării din Vrancea, din care 26 de comune şi patru oraşe. O situaţie realizată de filiala Vrancea a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR) arată că sumele totale primite mai puţin decât anul trecut se ridică la 22,950 milioane lei. Diferenţa este în realitate mult mai mare, pentru că anul de referinţă luat în calcul de Ministerul Finanţelor la împărţirea bugetului a fost 2013, atunci când multe primării au avut venituri mai mari decât în 2015 datorită unor încasări ocazionale. Foarte multe comune au avut dificultăţi în întocmirea bugetelor, din cauza diferenţelor foarte mari faţă de anul trecut. Necesarul pentru a-şi acoperi nevoile din acest an este de 16,386 milioane lei, din care 9,746 milioane lei pentru comune şi 6,640 milioane lei pentru oraşe. Cu toate problemele cu care se confruntă administraţiile locale, situaţia nu are şanse de rezolvare decât la jumătatea anului, la viitoarea rectificare bugetară. Primarii i-au cerut Ministerului Finanţelor, la Adunarea Generală a ACoR, care a avut loc săptămâna trecută la Bucureşti, să găsească soluţii pentru că foarte mulţi dintre ei nu au bani decât până în lunile iunie sau iulie, iar alţii doar până în luna mai. “Domnul ministru Vâlcov a luat la cunoştinţă de toate problemele pe care le aveam şi ne-a promis că un reprezentant al MFP va veni prin judeţe şi va prelua problemele de la fiecare primărie. Domnul ministru ne-a explicat că este vorba de un proiect pilot şi că situaţia se va rezolva. Să vedem ce se va întâmpla!”, a declarat Vasile Vatră, primarul Gugeştiului şi preşedintele Filialei Vrancea a ACoR.
O comună cu 137 de locuitori primeşte bani cât Vulturu
Primăria Vulturu nu a primit niciun leu în acest an, în condiţiile în care anul trecut aveau cu aproape 12 miliarde lei mai mult
În mediul rural, sunt 26 de comune care au primit cu 11,634 milioane lei mai puţini bani decât în 2014. În realitate, suma este mai mare, pentru că unele primării au avut venituri ocazionale în 2013, cum ar fi din vânzarea unor terenuri, venituri pe care nu le-au mai încasat ulterior. Cu toate acestea, acei bani au fost luaţi în considerare la atingerea pragului de 1,5 milioane lei. ACoR Vrancea i-a trimis o scrisoare ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, prin care i-a adus la cunoştinţă problemele ridicate de noua împărţirea a fondurilor către primării. “Este nerealistă stabilirea unui buget de funcţionare de 1,5 milioane lei pentru toate comunele, indiferent de caracteristicile comunei şi fără a se ţine cont de criterii concrete, reale, măsurabile, corealate cu necesităţile reale şi obligaţiile asumate prin contracte de finanţare nerambursabilă, contracte de credite, de către unităţile administrativ – teritoriale, ajungându-se la nivelul ţării la nişte situaţii absurde – astfel unei comune de 137 locuitori (comuna Bătrâna – judeţul Hunedoara) i se asigura în proporţie de peste 90% de la bugetul de stat limita de venit propriu de 1,5 milioane lei, iar comuna Vulturu din judeţul Vrancea- comuna cu peste 8.000 de locuitori, cu un număr de cinci sate şi peste 100 de km de drumuri comunale – este nevoită să-şi asigurea funcţionarea şi dezoltarea în aceeaşi limita de 1,5 milioane lei, fără a primi nici sume şi nici cote pentru echilibrarea bugetului local de la bugetul de stat”, se arată în scrisoarea primarilor din Vrancea.
Se aşteaptă rectificarea din iulie
Din discuţiile care s-au purtat la Bucureşti a rezultat faptul că Ministerul Finanţelor nu ar avea vreo responsabilitate pentru noua Lege a bugetului, iar vinovat de împărţirea fondurilor fără a cunoaşte impactul s-ar face Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Primarii au spus la Adunarea Generală a ACoR că au fost puşi în imposibilitatea de a mai face ceva în acest an. “Un primar s-a dus la ministrul Finanţelor şi i-a cerut să facă bugetul comunei, că el nu poate. Sunt primării care termină fondurile chiar din luna mai. Ni s-a spus că situaţia se va rezolva la rectificarea bugetară din luna iulie”, a spus unul dintre primarii care au participat la discuţii. Din cauza diferenţelor foarte mari faţă de anul trecut, multe localităţi vor funcţiona limită în acest an, iar de investiţii nici nu poate fi vorba. Chiar dacă la jumătatea anului Guvernul va găsi o rezolvare pentru primăriile care au primit mai puţini bani decât în 2014, perioada de până atunci este pierdută pentru autorităţile locale şi poate compromite investiţiile pe întreg anul, deoarece împinge realizarea lor spre finalul anului.
Diferenţe de peste 1 milion de lei
Unele comune vrâncene au ajuns să aibă un buget aproape la jumătate în comparaţie cu 2014. Cea mai mare diferenţă, de peste 2 milioane de lei, este la Suraia, comună care are nevoie de un necesar de 800.000 lei. La Gugeşti, diferenţa este de 1,091 milioane lei. Vulturu a primit mai puţin cu 1,197 milioane lei faţă de anul trecut. Vidra şi Vînători au pierdut la rândul lor sume importante. Cinci localităţi rurale nu au primit în acest an fonduri din TVA şi impozitul pe venit deoarece s-a considerat că pot supravieţui din veniturile proprii care ating pragul de 1,5 milioane lei. În această situaţie se află Goleşti, Gugeşti, Vidra, Vînători şi Vulturu. (Mihai BOICU)
Care sunt problemele legate de plafonarea bugetelor
Cele mai multe proiecte cu finanţare europeană trebuie finalizate până în septembrie 2015, iar partea de confinanţare se asigură la fiecare cerere de plată, inclusiv în perioada ianuarie – iulie 2015, când comunele cu peste 3.000 de locuitori au mai puţini bani decât anul trecut.
Împrumuturile făcute de primării în anii anteriori au fost contracte în baza unor previziuni bugetare făcute de Finanţe şi cu avizul eliberat de Comisia de avizare a împrumuturilor locale din Ministerul Finanţelor Publice.
Anumite venituri proprii din 2013 nu pot fi considerate permanente, cum ar fi taxe pentru eliberarea unor autorizaţii de construcţii speciale (parcuri fotovoltaice, parcuri eoliene, obiective economice etc), sumele obţinute din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat al comunei şi chiar încasările din amenzi, care diferă de la un an la altul. Din acest motiv, ar fi trebuit luate în considerare doar eveniturile permanente.