Opinii

Discriminarea grosolană a fermierilor

Este binecunoscută în general lipsa de reacţie publică a romanilor. Acest lucru se observă cu atat mai bine în lumea satelor. Sufletul ţăranului acceptă cu fatalitate şi resemnare orice nedreptate şi abuz îndreptat impotriva lui. ”Lasă, maică, ca se poate şi mai rău! Le rezolva el, timpul, pe toate”, cugetă el resemnat. Crede că pedeapsa divină se va coborî într-un final şi dreptatea cerească, ca o mană nevăzută, va orandui ea într-un fel lucrurile. Că va plăti pană la urma şi cel care i-a făcut lui rău …

Numai acest mod de întelegere şi acceptare a lumii poate explica lipsa oricărui gest de rezistenţă în fata unui abuz pe scară largă comis de autorităţi anul trecut şi continuat şi în acest an prin spolierea pe faţă a fermierului roman. Reţinerea la sursă a Cass datorat pe 2012 a speculat faptul că, toamna, ţăranul întreprinzător este ocupat pană peste cap cu culesul, dar şi presat de timp să-şi vandă marfa şi nu mai stă să ia aminte  la cat ”i se mai ia la stat”.
Oricum am calcula cheltuielile pe 1 hectar cultivat cu viţă de vie, acestea se cifrează în jurul a cel putin 10.000 RON. Dacă suntem generoşi şi punem un profit în medie anuală de cca 2.000 RON, profit ce include şi munca proprie, rezultă un venit brut de 12.000 RON. Dacă aplicăm legislatia reformistă, de dreapta, şi în sprijinul economiei a lui Emil Boc, cea care sprijină producătorul, pe cei ce îşi vand strugurii “la alb”, către unităţi de procesare, constatăm că avem un impozit de plătit de 2% aplicat la 12.000 RON de 240 RON. Aici este în regulă, dar acum urmează aberaţia deoarece şi Cass de 5,5% se aplică la aceeaşi sumă şi face 660 RON. Dacă am lucra ca PFA, venitul maxim ar fi de cel mult 2.000 RON, pentru că orice s-ar zice, fiecare ştie să îşi ţină contabilitatea astfel încat cheltuielile catre stat să fie minime. Calculînd 16% din 2000 obţinem un impozit pe venit de 320 RON, teoretic, căci în practică e cu siguranţă mai mic. Cota Cass de 5,5% la 2.000 RON face 110 RON. Cum impozitele pe venit sunt comparabile, de unde apare diferenţa de mai bine de 550 RON dintre cele două contribuţii la Sănătate? Răspunsul este simplu. Dacă legea Codului Fiscal şi-a armonizat cota de impunere la venitul brut- 2%- nu acest lucru s-a întamplat şi în cazul art 257 (2) lit c ), Legea 95/2006 de reforma a Sănatatii, a cărui cota a rămas proiectată pentru venitul net sau norma de venit, asa cum se prevede în cazul celorlalte situaţii. O ajustare a cotei Cass în raport cu cota impozitului pe venit brut ar fi condus la o cotă de cca 0,7%  şi nu de 5,5%, cum s-a aplicat pană în acest an. Astfel, fermierul, diferit faţă de salariat sau PFA de ex., este singurul subiect de drept căruia Cass i se aplică la venitul brut, adică şi cheltuielile îi sunt impozitate.
     O reglementare normativă ce respectă principiile fiscalităţii şi înlătură orice discriminare, incluzind chiar şi pe cei care vand la negru, este dată de Guvernul Ponta, prin O.U.G. 8/2013, care stabileste norma de venit la 1 ha de vie la 1.385 lei, căreia i se aplică o cota unică de 16%, iar Cass de 5,5% reprezintă, în noua formulă, suma 76 lei. 76 lei nu 660 lei! Probabil de aceea ramane în silenzio stampa dl Neaţă cu politicile PDL –ului de dreapta cu tot. Dacă mai ţinem cont că în 2009 cota Cass a fost de 6,5 % iar regimul penalităţilor de la acea vreme a fost cel mai aspru, nu putem decat să conchidem că grija PDL pentru sănătatea noastră a fost maximă. Că să nu ne îmbolnăvim a închis chiar şi spitale şi mai şi îndemnat doctorii sa plece din ţară.
        În acest context, initiativa legislativă a dlui deputat Săpunaru, de a anula penalităţile în cazul în care datornicii nu sunt informaţi anual de Casa de Asigurări de Sănătate, e sublimă dar va lipsi cu desărvarşire pentru că nu mai e nimic de legiferat. Iar dl Oprisan ar trebui să îşi dea juristii afară de la Consiliul Judeţean pentru situatia jenantă în care l-au pus neinformindu-l că există şi litera d. a art. 71 din legea reformei din Sănatate ce defineste venitul agricol, asta dacă nu a urmărit cumva doar să se răfuiască iar cu inspectorii Curţii de Conturi şi să arate că nu îi uită pentru controlul de la CJ care s-a lăsat cu dosar penal vis a vis de domnia sa. Pozitia publică a dlui Oprişan a fost pe langă subiect, tratînd doar situaţiile ce se încadrau în art 71 lit a, b. şi c., adică situaţii speciale, gen valorificarea arbustilor, ciuperci, flori, zarzavaturi şi pepiniere viticole şi pomicole.
   Convingerea mea este că textul de lege impricinat, în substanţa lui, intră  în coliziune cu Constituţia Romaniei atat prin  art16: ”Cetăţenii sunt egali în fata legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminari.“, cat şi prin art. 56 (Contribuţii financiare): ”Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale”. Mai punem la socoteală şi principiul echităţii fiscale prevazut de Codul Fiscal?
Din 2009 şi pană acum, prefecţii care vegheză la” bunăstarea” legală a judeţului ar fi putut sesiza şi ei Avocatul Poporului. Doar a fost vorba de drepturi încalcate grosier, ce privesc cetăţeni ai Vrancei. Măcar asa, o audienţă pentru o consultatie, ceva… la o cafea. Cum nu a fost să fie poate se hotărăsc liderii judeteano-naţionali ai USL, servitori umili la curtea Mariei Sale, Vranceanul, să facă acest pas. Un pas mic pentru ei …. Dacă nu, aflati că la Strasbourg se aplică protocolul 12 al Convenţiei Europene a drepturilor Omului, ce consacră interzicerea generală a discriminarii. Sau, cine stie, poate guvernul demonstrează că fermierul merită să fie calul de bătaie al măsurilor discreţionare sau că trebuie să plătească niscaiva oale sparte ale vreunei guvernări de tristă amintire. Sau poate că nu i se aplică CEDO pentru că fermierul roman încă nu a intrat în Europa...

Dan NICHITA

---