Opinii

TINERET, MANDRIA ŢĂRII

Pentru că a fost un an electoral s-a vorbit foarte mult de poziţionarea tinerilor faţă de politică, partide şi exercitarea dreptului la vot. Au fost blamaţi (pe nedrept zic eu) fie pentru pasivitate, fie pentru opţiunea avută. E normal că o ţară să se bazeze pe aceştia atunci când ne gândim la viitor, la cine va continuă când va veni momentul predării ştafetei, dar mai întâi trebuie să avem grijă de educaţia lor.

FAMILIA, ŞCOALĂ, MODELELE aceştia sunt factorii prevalanti în educarea tinerilor încă din primii ani de viaţă şi, din păcate, de cele mai multe ori toxici.
În lupta lor pentru supravieţuire, părinţii alocă din ce în ce mai puţin timp educării propriilor copii şi se rezumă la strictul necesar: asigurarea hranei, condiţii optime de viaţă în casă şi, în cazurile fericite, activităţi recreaţionale. De cele mai multe ori, familia standard din România are obiceiuri proaste, pornind de la alimentaţie şi terminând cu petrecerea timpului liber. În multe cazuri părinţii se izolează de copii abandonandu-i în faţă televizorului, calculatorului etc mulţumindu-se cu gândul siguranţei oferite de graniţa celor patru pereţi şi uită de cel mai important aspect al educaţiei: TIMPUL OFERIT, acele momente în care împărtăşeşti din propria experienţă de viaţă şi accelerezi procesul acumulării informaţiilor utile, sperând că şcoală va compensa lipsa de timp, pricepere sau interes.
Despre sistemul de învăţământ s-a vorbit şi se va vorbi mult, efectele benefice intarziand să apară din cauza unui factor de importantă covârşitoare: această activitate este predestinată DOAR celor care o adopta că profesie vocaţională şi puţini profesori se încadrează în acest criteriu esenţial. De prea multe ori nemulţumirile faţă de salarii, condiţii de muncă, programa încărcată cu obiecte, materii şi informaţii inutile sunt clamate în faţă eşecului unei activităţi de cea mai mare importantă. Atunci când te respecţi pe ţine însuţi şi-ţi respecţi profesia uiţi de toată frustrarea acumulată şi te dedici întru totul acelor copii care nu au nicio vină. Sunt şi multe poveşti de succes ale unor cadre didactice care ştiu să capteze atenţia şi să facă orele interesante, eficiente...frumoase. Sunt mulţi profesori care împart timpul unei ore de curs între informaţii generale, de viaţă, şi specifice materiei predate. Până la urmă mintea unui copil va asimila doar ce i se potriveşte, ce este necesar cu adevărat şi astfel se va alege cu ceva dintr-un loc unde, să fim cinstiţi, nu vine cu cea mai mare plăcere.
Atunci când aceste două instituţii (familia şi şcoala) eşuează, tinerii vor alege modele greşite ca etaloane ale propriilor aspiraţii şi, în general, îşi vor îndrepta atenţia către cei care adopta varianta uşoară în viaţă şi de multe ori cu un randament maxim al raportului efort-beneficii. În această categorie se încadrează şi politicienii neserioşi, populişti...hoţi. Dacă nu reuşim să inoculăm propriilor copii sisteme de valori sănătoase vor fi mereu partide care vor specula slăbiciunile, le vor încuraja şi perpetuă la nesfârşit. Cristian Tudor Popescu, pe care l-am considerat multă vreme un taliban al presei româneşti din cauza radicalizării discursului, a spus ceva care m-a pus pe gânduri şi tind să-i dau dreptate: votul covărşitor dat unui partid nu a fost expresia convingerilor într-un program de guvernare, ci dorinţa poporului de a i se picura în urechi minciuni dulci, tămăduitoare sufletului chinuit.
În concluzie, LĂSAŢI TINERII ÎN PACE PENTRU CĂ NU ESTE VINĂ LOR! Cei evoluaţi au ştiut, în mare parte, cum şi de ce să voteze. Ceilalţi au acţionat, prin vot sau indiferenţă faţă de vot, în conformitate cu: ceea ce au primit ca informaţii, starea generală a naţiei...EDUCAŢIE

 

 

Marius Crăciun-contul de facebook

 

Marius Crăciun este om de afaceri  în  judeţul  Vrancea

---