Succesul proiectului Salvamont sau cum să scoți acidul din apa plată
Pentru cei ce nu sunteți la curent, proiectul cu pricina, intitulat„Înființare și dotare baze salvamont S+P+E în comuna Nistorești și în comuna Păulești și reabilitare bază salvamont vila Rucăr din Soveja, județul Vrancea“, în valoare totală de 6,45 milioane de lei trebuia să fie finanțat din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2007-2013. Din această valoare, Consiliul Județean urma să acopere 470.000 de lei, sub formă de cofinanțare. Condiția pusă de finanțator, respectiv Comisia Europeană, și asumată chiar de Oprișan la semnarea contractului de finanțare, a fost ca lucrările și achizițiile să se încheie până la 31 decembrie 2015. Ceea ce nu s-a întâmplat.
Mulțumită competenței manageriale a baronului și a colaboratorilor săi apropiați, proiectul Salvamont s-a încheiat cu o întârziere de opt luni față de termenul limită. Spre deosebire de baron, europenii, oameni serioși, s-au ținut de promisiune și au refuzat să deconteze toți banii angajați.
Conform angajamentelor asumate, Consiliul Județean a fost obligat să ducă la capăt proiectul Salvamont din fonduri proprii și să-l termine până la 1 noiembrie 2016. Suma pe care instituția condusă de Oprișan a fost obligată să o suporte s-a ridicat la 4,08 milioane de lei, aproape de zece ori mai mult decât cofinanțarea inițială. În cazul în care nici de această dată nu s-ar fi ținut de termene ar fi trebuit să returneze și banii încasați până la finalul lui 2015. Cum proiectul s-a încheiat, cu mari emoții, doar cu o zi înainte să expire data ultimativă, 1 noiembrie 2016, mai curând se poate vorbi de evitarea dezastrului decât despre o reușită.
Și atunci,veți întreba, având în vedere că el și colaboratorii săi au pierdut 4 milioane de lei din bugetul județului, la ce succes a făcut referire Marian Oprișan când a vorbit în fața „colegilor“ consilieri?
V-am spus la început: E vorba de extragerea acidului din apa plată.
Ionel Sclavone