Colacul, buldozerul şi candidatul la funcţia de primar
Liniştea comunei este spartă de un strigăt electoral aparte, nemaiîntâlnit în alte campanii electorale de până atunci. « Apaaa, vine apa! Eu sunt cel care vă aduce apa în comună! Nimeni până acum nu v-a rezolvat problema apei! Eu voi băga apa în toată comuna! » Măi, să fie, dau fuga la poartă şi văd vecinii adunaţi în drum, iar în mijlocul lor, candidatul cu părul grizonat, aducător de chibzuinţă şi seriozitate. Ciulesc urechile şi casc ochii : « Nea Ioane, Vasile, Marioară hăi, eu la anul bag apa în toată comuna! Mă ştiţi că-s om hotărât! Ce promit, fac, nu ca ceilalţi pe care i-aţi avut primari înaintea mea! »
« Mă bag şi eu în seamă », cum se zice, merg mai aproape şi intervin:
« Auzi, matale, domnu’ candidat! Zisăşi că bagi apa în toată comuna? Ia aminte şi la mine, că-s om trecut prin multe, dacă faci aşa ceva, să ai mare grijă să înfiinţezi, mai întăi, o staţie de salvamari, precum cele de pe litoral. Oamenii din comuna asta sunt amărâţi, nu ştiu să înoate, şi se vor prăpădi »
Câteva râsete, dar candidatul preia imediat vorba :
« Ei matale îţi arde de gume, dar mie, nu! Eu vreau să fiu primarul acestei comune, şi voi rezolva şi problema râului care trece prin spatele caselor dumneavoastră şi care am auzit că an de an vă mănâncă din pământul grădinilor. Voi face lucrări de regularizare a cursului de apă, iar în dreptul grădinilor, diguri dn plasă şi piatră!»
Iese candidatul din mulţime, merge vreo sută de metri pe şosea şi iar ciucur în jurul lui, alegători de toate vârstele. Aflu mai târziu că aşa a mers prin toată comuna, cu mare priză la public. Plec în casă cu zâmbetul pe buze, ştiind că toţi primarii dinaintea lui câştigaseră fotoliul din primărie cu aceeaşi nesfârşită promisiune: apa. Trec vreo câteva zile, când aproape uitasem de această întâmplare electorală şi din fuga maşinii pe care o conduceam pe drumul din faţa primăriei, observ ceva care « m-a dat pe spate » cum se spune: În curtea prestigioasei instituţii locale, apăruse un « colac » mare, care depăşea cu mult înălţimea gardului. O ţeavă groasă din plastic, cu inscripţii de tot felul, abia ieşită dintr-un depozit. Mare mi-a fost mirarea şi imediat am făcut legătura cu întâmplarea şi candidatul din faţa casei mele. “Uite, frate, nici nu a ajuns primar şi deja s-a implicat în rezolvarea problemei cu apa! Pe lângă această imagine, deodată, un zgomot îmi răsună în timpane, parcă anume trimis de candidat să-mi întărească şi mai mult opţiunea electorală pentru alegerile care tocmai băteau la uşă: din prundul râului, din spatele caselor, răzbătea cu putere un zgomot de motor greu, ce părea a fi al unui buldozer. “Asta mi-a pus capac! Să ştii că a şi început regularizarea cursului de apă şi îndiguirea râului care se hrănea cu pământul din grădinile noastre, de mulţi ani.”
Nu m-am dus să văd, aşa cum nu s-au dus nici vecinii mei! Însă zgomotul de motor ne-a răsunat în timpane în fiecare dimineaţă, şi pe la prânz, dar şi spre seară, preţ de vreo săptămână. Trebuie să vă spun că duminica următoare am adunat întreaga familie şi la prima oră eram în faţa urnei cu votul dat din toţi rărunchii candidatului care mă convinsese cu vârf şi îndesat că merită să-mi fie primar. Răsuflu uşurat a doua zi când am aflat că, într-adevăr, câştigase detaşat înfruntarea cu ceilalţi candidaţi, mai puţin dibaci şi mai puţin credibili decât preferatul meu.
Ca să fiu mai scurt şi să nu mă enervez iarăşi, am să trec direct la deznodământ :
Au trecut repede cei patru ani de primăreală ai edilului meu preferat şi tot fără apă de băut am rămas, iar râul din spatele grădinii înghite liniştit în continuare din averea lăsată din strămoşi.
La un spriţ, la o vorbă de duh cu primarul meu, când deja îşi terminase mandatul, l-am întrebat ce şi cum a fost cu promisiunile cu pricina : A zâmbit, apoi s-a pornit pe un râs zgomotos.
« Multă lume necăjită în comuna asta! Ha! Ha! Ha! Ştiţi cum am ieşit eu primar?- zise cu mândrie. Am vorbit cu doi oameni, atât şi nimic mai mult! Unul – şef de depozit de materiale de construcţii din Focşani şi i-am cerut să-mi împrumute 500 de metri de ţeavă. Iar pe celălalt, l-am rugat să-mi împrumute buldozerul cu 100 de litri de motorină, pe care a consumat-o în prundul râului, stând pe loc, cu motorul pornit, timp de o săptămână! Ce zici, omule, am fost eu un primar prost, sau…? »
Bat la geam alegerile din 2016 şi va trebui să fim cu mult mai atenţi de cât am fost şi să nu mai credem orbeşte în gândurile electorale poznaşe ale candidaţilor noştri.
Gheorghiţă MOCANU
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Opinii
De același autor
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 8
Adaugă comentariu
Gheorghe, acum 2906 zile, 18 ore, 18 minute
leviathan, acum 3151 zile, 17 ore, 23 minute, 4 secunde
valentin, acum 3152 zile, 5 ore, 4 minute, 15 secunde
george, acum 3153 zile, 59 minute, 51 secunde
Unu, acum 3153 zile, 6 ore, 54 minute, 21 secunde
anca tache, acum 3153 zile, 8 ore, 22 minute, 3 secunde
gheorghe gheorma, acum 3153 zile, 11 ore, 20 minute, 54 secunde
danb, acum 3153 zile, 15 ore, 36 minute, 56 secunde 
