Precum în cer, aşa şi pe pământ!
După decenii de cercetare cu telescoape uriaşe, detectoare de lumină moderne şi supercomputere de mare performanţă, cosmologii au constatat că galaxiile care se văd pe cer constituie doar 5% din ceea ce există. Partea invizibilă este alcătuită din 27% materie întunecată (mult mai densă decât materia vizibilă) şi 68% energie întunecată. Dacă despre materia întunecată nimeni nu poate spune ce este, energia întunecată este şi mai misterioasă, termenul fiind inventat să denumească acel ceva ce accelerează expansiunea Universului.
Conceptual, Universul este alcătuit, cu tot ce există în el, din materie, energie şi informaţie. Materia este compusă din cuante (pachete de energie) aflate în continuă mişcare sub formă de vibraţie într-un megaspaţiu cuantic. Plutim deci într-o imensă baie de semnale prin intermediul cărora ne integrăm în marea ordine a Universului. Informaţia nu poate fi transmisă însă fără un vehicul care este un câmp energetic a cărui natură nu se cunoaşte, dar se ştie că există. Avem deci realităţi perceptibile, dar şi realităţi induse.
Cu alte cuvinte, Universul este un râu de energie ce curge veşnic dinspre lumea invizibilă spre cea vizibilă şi invers. În acest context, gândul este o forţă materială exprimată prin energia modulată de semnale purtătoare de informaţie. De la filosoful grec Heraclit, care spunea că „totul curge“ au trecut două milenii şi jumătate şi nimeni n-a putut exprima provenienţa luminii în Univers, privită ca o vibraţie a câmpurilor electromagnetice. „Ceea ce credem că ştim despre Universul actual nu este adevărat“ – spune un cercetător american.
Ce se întâmplă pe pământ
„Din ceea ce credem că ştim despre societatea românească de azi nimic nu este adevărat“ spunem noi. Omul şi întreaga natură sunt creaţia unui Spirit Suprem căruia creştinii îi zic Dumnezeu, musulmanii Allah, evreii Iahve etc. De aceea tot ce se află în infinitul mare se află şi în infinitul mic, adică în lumea noastră – scrie Dumitru Constantin Dulcan în „Inteligenţa materiei“, între om şi Cosmos existând o armonie deplină. Adică atât Cosmosul, cât şi lumea noastră sunt guvernate de aceleaşi principii, de la galaxiile gigantice şi marile concetrări de energie din aşa-zisele „găuri negre“, unde nimic nu poate pătrunde să afle ce sunt de fapt şi cum funcţionează, până la celula în care „blonda de la Cotroceni“ îşi deapănă amintirile.
Că lucrurile stau aşa o dovedesc sociologii care se perindă prin studiourile de televiziune să ne explice faptul că ceea ce se vede în România azi constituie doar 5% din ceea ce există. Această parte minusculă care se face tot mai vizibilă se numeşte de ceva timp DNA, a cărei natură ondulatorie se pare că îşi trage puterea din câmpul energetic de informaţii concetrat în celulele SRI. Modul de funcţionare a acestor celule nu se cunoaşte, dar de existenţa lor nu se îndoieşte nimeni. Partea întunecată de 27% a societăţii, mult mai densă decât partea vizibilă, pluteşte de câteva decenii de libertate sugrumată într-o imensă baie de semnale prin intermediul cărora încearcă să se integreze de-a buşilea în nucleul comunităţii europene.
Restul de 68% este energia întunecată subterană, termen inventat de economişti pentru a denumi năduşeala celor ce produc bunurile a căror valoare se scurge în conturile şi buzunarele mafioţilor. Legea lui Heraclit „totul curge“ a fost transformată digital de aceştia în „totul se scurge“, pentru a bruia telescopul Hubble îndreptat de americani spre noi cu scopul vădit de a descifra cum sunt atrase fondurile bugetare de energia întunecată a interlopilor. O enigmă care nu va fi dezlegată decât în timp. Dacă cineva îşi va face timp şi pentru asta...
Valeriu ANGHEL